Despre Unirea Bisericilor

“Unirea Bisericilor este cu neputin?? de f?cut, deoarece papista?ii sunt împotriva Evangheliei lui Hristos ?i a Tradi?iei patristice”

(epistol? de r?spuns a Parintelui grec Fhilothei Zervakos c?tre catolicul Morello, martie 1964)

[ citeste articolul pe Blog-ul lui Laurentiu Dumitru]

Patriarhul Teoctist sper? ca Biserica Catolic? s? revin? asupra declara?iilor “dure”

Declara?ie de pres? a Prea Fericitului P?rinte Patriarh Teoctist acordat? agen?iilor de pres? Rompres ?i Mediafax în salonul oficial al Aeroportului Interna?ional „Henri Coand?”, înainte de plecarea într-o vizit? oficial? la Praga, în leg?tur? cu documentul intitulat „R?spunsuri la unele întreb?ri privind anumite aspecte ale doctrinei de credin?? al Congrega?iei pentru Doctrina Credin?ei” dat publicit??ii de Biserica Romano-Catolic? la 10 iulie 2007.

Patriarhul Teoctist sper? ca Biserica Catolic? s? revin? asupra afirma?iilor recente, potrivit c?rora ar fi „unica ?i adev?rata Biseric? a lui Cristos”, pentru a nu periclita rela?iile dintre cele dou? Biserici, în caz contrar o cale de dialog fiind „greu de g?sit”. „Credem c? documentul original – pentru c? acum ?tim din ce s-a publicat în pres? – când va fi expus ?i comentat de congrega?ia respectiv?, poate va aduce alte posibilit??i, alte c?i de comunicare, pentru ca s? nu se zdrobeasc? atât de brutal o activitate (dialog – n.r.) de atâtea decenii”, a declarat, joi, patriarhul Teoctist, înaintea vizitei în Cehia. Totodat?, conduc?torul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) s-a ar?tat surprins de noua pozi?ie a Bisericii Catolice, în condi?iile în care, în vremea Papei Ioan Paul al II-lea, dialogul teologic cunoscuse progrese evidente.

Patriarhul a apreciat c? prela?ii BOR se a?teptau ca urma?ul Papei Ioan Paul al II –lea s? continue lucr?rile acestuia, exprimându-?i îns? convingerea c? Vaticanul va veni cu argumente care s? salveze situa?ia creat? prin prezentarea documentului intern referitor la pozi?ionarea Bisericii Catolice fa??  de celelalte confesiuni.

„Am r?mas de-a dreptul uimi?i de o asemenea declara?ie, care învr?jbe?te întreaga cre?tin?tate. Acest lucru nu-L bucur? pe Dumnezeu Care este P?rintele nostru. Poate se vor ivi raze ale ra?iunilor ?i ale scrierilor fra?ilor din celelalte Biserici, pentru a g?si totu?i solu?ii ?i a nu c?dea în haos. Deocamdat?, este greu de g?sit o cale pentru continuarea dialogului cu Biserica Catolic? de vreme ce chiar nu ne recunoa?te ca Biseric?, ci doar ca pe ceva particular. O lume întreag?, occidental? – fie c? sunt romano-catolici, protestan?i, anglicani – sau noi ortodoc?ii, ne-am angajat, prin cei mai str?luci?i teologi, pentru a netezi calea de apropiere ?i unitate sfânt?”, a explicat patriarhul Teoctist. Totodat?, conduc?torul BOR a avertizat c? declara?iile Bisericii Catolice vor provoca tulbur?ri, astfel c? vor îngreuna continuarea dialogului teologic. „Lucrul acesta ne deranjeaz?, pentru c? vor fi tulbur?ri chiar în sânul tuturor Bisericilor. Cele care înc? nu erau convinse de foloasele dialogului, acum vor avea posibilitatea s? se bucure. Lucrul acesta nu este îmbucur?tor pentru nimeni”, a declarat PF Teoctist, ad?ugând c? „lumea laic? este inspirat? de unitate ?i de fr??ietate”.

Întrebat dac? dialogul între cele dou? Biserici este compromis, patriarhul Teoctist a apreciat c?, dat? fiind „duritatea” declara?iei, acesta va continua cu dificultate.

 

Apus aggiornat

Slujba la o biserica catolica Un teolog ortodox, cand are sansa de a lua cunostinta cu crestinismul apusean, nu se poate sa nu fie surprins in mai multe privinte. Cea mai socanta constatare pentru el este laicizarea (si, odata cu ea, desacralizarea) acestui crestinism. Fenomenul – pentru apuseni normal – a inceput odata cu asa-numitul “aggiornamento” (aducere la zi) lansat de Conciliul II Vatican, dupa care Biserica trebuie sa se actualizeze spiritului modern, mereu transformator al lumii contemporane. Si, potrivit acestui principiu, tot ce apare nou in lume trebuie sa se reflecteze si in Biserica (ca doar nu lumea trebuie sa se ia dupa duhul Bisericii, ci Biserica dupa duhul lumii, nu?).

Primul soc l-am avut cand am luat cunostinta cu capela unei facultati de teologie catolica: era construita ca un buncar antiatomic, cu pereti bruti din ciment, de la care aveai impresia ca abia s-a scos cofrajul, cu asfalt pe jos si cu sfanta masa din fier beton.

Alta surpriza am avut-o tot la cursurile de aceleiasi facultati, unde, chiar in fata mea sedea un teolog “punk”. Avea lanturi peste tot: in urechi, in nas, pe brate… In parul festelit cu toate culorile posibile, avea taiata o cruce, iar hainele lui erau rupte si zdrentuite cum la noi parca nici cersetorii nu poarta. Prezenta lui acolo nu deranja pe nimeni, era chiar banala. Ce mai, pe scurt: era modern! Socat, va marturisesc ca m-am intrebat cine era cu adevarat liber fata de lanturi: el sau rastignitii de la Aiud, Gherla, Jilava…? Sa nu credeti cumva ca de aceasta actualizare a fost crutata missa catolica. Nici vorba! Lunar, studentii teologi catolici organizeaza asa zise “misse ale facultatii de teologie” care nu semanau formal, deloc intre ele. Fiecare missa era conceputa dupa un anumit fel de muzica, cu anumite instrumente, cu un fel de accente aduse din toata lumea. Mi-amintesc de una alcatuita in “stil american” la care s-a cantat jazz, cu tot tacamul de instrumente specifice lui. Pana si cantarea “Sfant, Sfant, Sfant” a fost actualizata de un hit unde Iisus Hristos era numit J.C. de la Jesus Christ (precum J.R din Dallas!), dar nu “Mantuitor” pentru ca, probabil pentru ei suna prea demodat ci… “Superstar”! Textul suna asa: “Hey J.C/ Don’t you smile at me?/ Osana, Osana, Superstar!”. Missa s-a incheiat cu aplauze puternice; toti au fost satisfacuti. Eu m-am cutremurat! Si, retineti, totul se petrecea la fratii nostri catolici!

Altadata un teolog catolic imi spunea: “De ce noi preotii sa ne imbracam in vesminte aiurite? Prea sunt demodate si amintesc de vremea imperiului bizantin. Astazi trebuie sa fim actuali, mai accesibili oamenilor de acum, de aceea m-am hotarat sa-mi fac vesminte din material de blugi!” Eibine, cum v-ati simti daca preotul v-ar pune pe cap un epitrahil facut din material de blugi?

Odata, un renumit profesor catolic de liturgica a fost solicitat de o renumita casa de moda, ca sa-si spuna parerea in legatura cu “ultimele” noutati in materie de… vesminte preotesti. Casa de moda era pregatita sa scoata modele “de ultima ora” in materie de “moda liturgica”! De altfel, odata mi-a cazut in mana un catalog (mare si atragator precum cataloagele Otto sau Quelle) care continea o mare oferta cu modele de vesminte si obiecte liturgice de toate felurile. In Apus exista niste aparate ce seamana cu aparatele Xerox, la care poti sa-ti imprimi pe haine orice imagine doresti. Un student teolog a avut ideea de a-si imprima pe pantaloni, nici mai mult nici mai putin… icoane ortodoxe! Am crezut ca pic jos cand am vazut ca pe dosul pantalonilor avea icoana Buneivestiri si a Mantuitorului!

Ce sa mai spun despre arhitectura noua a bisericilor, care a pierdut orice urma de sacralizare, de liturgic, ele semanand mai mult cu salile de spectacol, cu restaurantele, cu hotelurile… Dar pentru ei, nici nu mai conteaza sacramentul, ci esteticul, arta, modernul. De aceea bisericile se umpleau cand era cate o missa de Mozart sau Bach. In rest…

Iata de ce, cand m-am intors acasa, mi s-au umplut ochii de lacrimi cand am vazut o biserica plina “ochi” de oameni care ingenunchiau cutremurati in rugaciune. Ce frumoasa este ortodoxia si ce pacat ca noi, romanii, nu stim sa o pretuim cu adevarat!

Pr. Irmie Marga, Sibiu, pentru Revista “Ortodoxia in Cetate”, Sibiu

Aducerea la Bari a Cinstitelor Moa?te ale Sfîntului Nicolae, Arhiepiscopul din Mira Lichiei

S? nu te minunezi, iubite cititor, c? a voit Dumnezeu de a mutat trupurile sfin?ilor din p?r?ile R?s?ritului la Apus, fiindc? n?v?leau multe r?ut??i de la p?gînii agareni asupra dreptei credin?e; precum asemenea s? nu te minunezi, c? a adus moa?tele Sfîntului Nicolae de la Mira Lichiei la Var.

Aceasta s-a f?cut, nu pentru cea mai mult? dreapt? credin?? a apusenilor, nici pentru credin?a cea rea a r?s?ritenilor, pentru c? r?s?ritenii, cu darul lui Dumnezeu, petreceau f?r? de prihan? întru buna credin?? a p?rin?ilor lor; iar apusenii este ar?tat c? de la începutul anului 809, de la na?terea lui Hristos, au scornit un lucru nou în m?rturisirea credin?ei despre purcederea Sfîntului Duh. Deci, Dumnezeu a trimis trupurile sfin?ilor S?i de la R?s?rit la Apus, ca pe oarecare apostoli vii, care, sf?tuiau cu facerile de minuni, pe cei de acolo, s? se întoarc? iar??i la m?rturisirea credin?ei celei dintîi, împreun? cu r?s?ritenii. Pentru c? minunile nu se fac pentru cei dreptcredincio?i, nici la unii ca ace?tia se trimit ucenicii lui Hristos la propov?duire, ci prin mijlocul celor blînzi, care merg ca oile prin mijlocul potrivnicilor lor.

[ CITESTE PROLOAGELE ACESTEI ADUCERI AMINTE ]

Ce este ecumenismul?

Marturia unui fost preot care 20 de ani a fost activ in activitati ecumeniste in cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor

“Modus operandi al ecumenismului este sa ne convinga mai intai ca putem toti trai in aceeasi familie (oikos) dar fiecare sa avem camerele noastre separate. Ni se spune ca astfel ne vom putea intelege cu totii si vom dialoga si vom fi deschisi unii la alti, ceea ce este cu siguranta ceea ce Hristos vrea si este un lucru frumos de facut. Nu s-a rugat El ca toti sa fie una? Fiind in camere separate, ne putem toti pastra obiceiurile noastre ciudate de ritual si de manifestare a credintei, pastrandu-ne astfel identitatea si aratand lumii ca Dumnezeu nu este asa de rau si ca religia este un lucru bun in cele din urma. In plus, ce rau poate sa faca doar faptul ca vorbim intre noi?

Suna frumos, nu-i asa?

Bineinteles, fiind toti in aceeasi familie, inseamna ca o credinta este la fel de valida ca si urmatoarea, deoarece toti locuim in aceeasi casa. Caditul din cadelnita este la fel ca si batutul la toba, asa cum psalmodia troparului este la fel ca si balbaiala in duh (n.t. – probabil autorul se refera la vorbitul in limbi al penticostalilor, care se cred sub influenta Duhului Sfant atunci cand se manifesta asemenea indracitilor care mormaie, zbiara si scot sunete ciudate si stridente care nu pot fi intelese). Fiecare are un specific al manifestarii dar in fapt, “toti il cautam pe Dumnezeu”.

Multi ortodocsi bine-intentionati cred ca prin participarea in aceasta familie, chiar doar daca ei cred ca doar inchiriaza o camera, vor aduce pe toti sa vada adevarul Ortodoxiei. In realitate, prezenta lor ii face pe ceilalti membri ai casei sa simta ca ortodoxia este doar un alt membru al Oastei Domnului, deoarece (credeti-ma) cartile au fost aruncate si termenii dialogului sunt deja stabiliti. […]

Bineinteles, nimeni nu ar trebui sa fie prostit. Ecumenistii nu vor fi multumiti pentru totdeauna cu “zidurile care ne despart”. De ce sa traim in camere separate? Sa incepem sa vorbim despre ce avem in comun, in loc de ceea ce nu avem, si in curand toti peretii vor cadea si noi vom trai fericiti intr-o singura mare camera. Si de acum, nu ar trebui sa ne mai numim Consiliul Mondial al Bisericilor (sic), ci ar trebui sa ne numim Consiliul Mondial al Religiilor (OH, nu stiam ca si hindusii sunt parte din familie … lor cine le-a dat drumul? […])

Ar trebui sa ne dam seama ca Consiliul Mondial al Bisericilor nu propune o cu o structura de biserica mondiala, asa ca toti cei preocupati de juristictia si parohia lor pot sa se relaxeze. Nimeni nu ne va lua ograda sau puterea politica sau venitul deoarece CMB stie ca ar fi un adevarat razboi daca ne-ar ameninta puterea noastra. Compromisurile in credinta sunt un lucru mult mai usor de realizat. Astfel, mai degraba ne duc incet catre o religie mondiala de recunoasteri mutuale in loc de o singura biserica mondiala, si face concesii pentru manifestarile eclesiologice ale slabiciunii noastre omenesti, pe care oricum “le vom depasi intr-o zi”.

Si asa sta treaba. Miscarea ecumenista este minimalista: “Haideti sa ne oprim la adevarul cu care suntem toti de acord”. Ortodoxia este MAXIMALISTA – totul conteaza. Si de aceea cele doua niciodata nu se vor amesteca. Ne vom obisnui cu asta. Intr-o atmosfera pluralista incarcata cu expresii capcana gen “frati”, “iubire”, “impreuna”, “dialog” etc vom fi pentru todeauna niste paria. […]

Pr. John

PS: In fuga dupa imbratisare sa nu uitam de mica adunarea a papei de la Assisis cu cativa ani in urma. Orice am crede noi despre Francisc, probabil ca s-a rasucit in mormant cand i-au cantat Budistii in coarne. Ma intreb daca a observat cineva ca la scurt timp dupa asta, catedrala din Assisis a fost aproape distrusa (n.t. la un cutremur in 1997). La fel si cu cativa ani in urma, cand Angliganii au pus episcop pe David Jenkins – un agnosic si ultraliberal (n.t. care a marturisiti ca el nu crede in invierea fizica a lui Hristos sau in nasterea din Fecioara. De asemenea, Jenkins a fost primul episcop anglican care a “binecuvantat” o castorie intre homosexualilor, dintre care unul era vicar). La trei zile dupa ce a fost numit episcop, fulgerul a lovit Catedrala “York Minster” (n.t. sediul Arhiepiscopiei de York, a doua in conducerea Bisericii Angliei) Hmmmmm, oare este vreun semn pe undeva pe-aici? NAH!!!! (n.t: vezi si Incidentul neasteptat la Saptamana de Rugaciune Ecumenista)

TRADUCERE: Gigel Chiazna
SURSA: Biserica Rusa Sf. Nicolae – Dallas – Texas

Superstar la Vatican

Un nou calendar al fotografului Piero Pazzi provoaca furori in lumea catolica si preocupa intreaga presa internationala. „Calendario Romano”, care infatiseaza 12 preoti tineri, „pentru care merita sa mori”, dupa cum noteaza publicatia britanica „New Statesman”, provoaca reactii diferite, dar nicidecum controversele la care s-ar astepta opinia publica.

Desi preotii sunt reali, iar presa din Italia ii numeste „PinUp-Padri” (de pus in rama), biserica nu riposteaza, ba dimpotriva, accepta provocatorul calendar drept „sursa de informare turistica despre Statul Vatican”.

SURSA: Ev. Zilei – [ citeste continuarea ]

SITE-ul CALENDARULUI: www.calendarioromano.org

MATEI 18:7: “Vai lumii, din pricina smintelilor! C? smintelile trebuie s? vin?, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala. “

Patriarhatul Moscovei confirma diferentele teologice cu romano-catolicii

Moscova – Interfax, 22 Martie 2007

Biserica Ortodoxa Rusa nu este de acord cu opinia Cardinalului Vienei Christoph Schonborn referitoare la diferentele teologice.

 

“Numeroasele dezbateri teologice ale ultimelor decenii au aratat ca Bisericile Ortodoxa si Catolica cred la fel in ceea ce priveste aproape fiecare problematica teologica”, a spus Arhiepiscopul Vienei intr-un interviu publicat de ziarul Trud.

Cardinalul a spus ca diferenta majora a constituit-o viziunea asupa locului Papei de la Roma in ierarhia Crestinismului.

 

“Aceasta opinie este foarte intalnita in randurile clericilor catolici de rang inalt. Am putea-o numi triumfanta” a spus Pr. Igor Vyzhanov, seful Secretariatului de Relatii Externe din cadrul Departamentului Patriarhatului Moscovei pentru Relatii Inter-Crestine.

 

Evaluarea diferentelor teologice dintre ortodocsi si catolici este prerogativa comisiilor teologice internationale care a fost lansata in perioada sfarsitului anilor 70 si inceputul anilor 80 a spus acesta …

 

“Activitatea acestei comisii arata ca exista probleme pe marginea carora trebuie s adiscutam. Problema nu trebuie inteleasa gresit. Sunt diferente care izvorasc din cei mai mult de 1000 de ani de existente separate” a spus acesta.

Contrar cu opinia catolica cum ca aproape nu exista diferente teologice cu Biserica Ortodoxa, “aproape toti clericii ortodocsi in Rusia, Grecia si alte tari ortodoxe cred ca aceste diferente exista”, a spus acesta.

Sursa: Interfax

Memento: Diferente intre Ortodoxie si Catolicism

 

 

 

 

 

Scrisoarea athonită împotriva tendintelor ecumeniste actuale din Biserică

Decembrie 2006

Sfintitilor Egumeni si Sfintitilor Proistameni ai celor Dou?zeci Sfinte M?n?stiri din Sfânta Chinotit? a Sfântului Munte al Athonului

Sfintiti Egumeni si Sfintiti P?rinti, blagosloviti!

Dorim s? ne ar?tam la aceast? vreme adânca îngrijorare si tristete pentru tot ceea ce se petrece de ani buni cu Sfânta noastr? Ortodoxie: lucruri care nimicesc înv?t?turilor Sfintilor Apostoli si ale Sfintilor P?rinti si potrivnice tuturor sfintelor canoane statornicite de Sinoadele Ecumenice si locale. Ne întreb?m dac? s-a adunat cumva vreun sinod ecumenic care s? desfiinteze canoanele ce opresc rug?ciunea în comun cu ereticii, sau dac? cumva Papa s-a poc?it si s-a lep?dat de ereziile Filioque-ului, primatului, infailibilit?tii, azimilor, focului cur?titor [purgatoriul, n.tr.], harului creat, a imaculatei conceptii a Preasfintei N?sc?toare-de-Dumnezeu, si atâtea altele, ce au fost în marea lor parte osândite si anatematizate de nenum?rate ori de Sinoadele Ortodoxe si de toti Sfintii P?rinti.

Cerul s-a mâniat si Sfintii P?rintii s-au prea-întristat v?zând si auzind cele petrecute în Fanar [1], de praznicul Sfântului Apostol Andrei, pe 30 Noiembrie, anul acesta [2006]: lucruri nemaiîntâlnite si nemaiauzite în dou? mii de ani de istorie a Bisericii: “Cumplita nesocotire a înv?t?turilor P?rintilor, dispretuirea predaniilor apostolesti, aducerea nout?tilor în biserici de c?tre înnoitorii zilelor noastre”, asa cum spune Sfântul Vasile cel Mare despre niste întâmpl?ri asem?n?toare din zilele sale.

Toate s-au petrecut, literalmente, cu susul în jos. În loc ca ereticul Pap? s? fie asezat în spate, asa cum vedem c? sunt zugr?viti ereticii în icoanele Sfintelor Sinoade, si s? fie îndep?rtat de Dumnezeiasca Liturghie, asa cum cere porunca liturgic? “Usile, usile, întru întelepciune s? lu?m aminte”, noi l-am pus pe un tron înalt, pe care a sezut purtând omoforul; diaconii ortodocsi l-au c?dit, iar Patriarhul a schimbat cu el s?rutarea liturgic? la “S? ne iubim unii pe altii”; apoi [Papa] a rostit, ca un proestos, “Tat?l nostru”, în vreme ce grupul sfintitilor psalti i-a cântat “Întru multi ani” si un tropar anume alc?tuit de un imnograf athonit – Doamne, miluieste! – dac?, bineînteles, acest lucru anuntat de ziaristi este adev?rat [2]; i s-a îng?duit s? dea adun?rii binecuvântarea sa, sau, mai curând, nebunia sa, cum spun sfintele canoane.

Am îng?duit Bisericii lupt?toare de pe p?mânt s? se despart? de Biserica biruitoare a Sfintilor din ceruri si s? se uneasc? cu bisericile si adun?rile viclenilor eretici. Am def?imat toti sfintii mucenici si m?rturisitori ce au luptat pân? la sânge împotriva ereziilor, c?ci ar?t?m lupta, mucenicia si m?rturisirea lor ca fiind nefolositoare si f?r? nici un rost. Oare fericitii P?rinti ai Sfântului Munte ce au mucenicit sub [Patriarhul Ioan] Vekkos [3] pentru c? nu au vrut s?-l primeasc? si s?-l pomeneasc? pe Pap? la Liturghie nu plâng, v?zându-ne c? nu numai respingem pilda lor prin t?cerea noastr?, ci facem chiar dimpotriv?? Pentru ce, dar, au mucenicit toti mucenicii de pân? acum, pentru ce au stat neclintiti m?rturisitorii în credinta lor?

Cunoasteti, cinstiti p?rinti, mai bine decât noi, toate faptele, declaratiile si hot?rârile antiortodoxe si hulitoare ale Patriarhului Ecumenic si ale altor întâi-st?t?tori si episcopi, care propov?duiesc cu glas tare si v?dit – cu capul descoperit – [4] primirea si înv?t?tura panereziei ecumenismului, cea mai mare erezie ecleziologic? din toate veacurile. Aceast? înv?t?tur? eretic? t?g?duieste unicitatea Uneia, Sfinte, Sobornicesti si Apostolesti Biserici si o pune pe acelasi plan cu ereziile, acceptând c? tainele ereticilor au si împ?rt?sesc har sfintitor si mântuitor. În afar? de recunoasterea botezului urm?torilor Papei si lutheranilor, [exist? relat?ri c?] ne împ?rt?sim din acelasi potir cu monofizitii si, de multe ori, si cu papistii în Ciclade [5] si în diaspor?.

Ne-am dat acum seama, cu mare tristete, c? ocârmuirea duhovniceasc? a Sfântului Munte din ultimii ani nu a întâmpinat cu t?rie si b?rb?tie m?rturisitoare aceste semne v?dite de apostazie, asa cum au f?cut-o p?rintii athoniti de mai demult. Patriarhul a cump?nit r?spunsurile noastre si, fiindc? au fost f?cute f?r? tragere de inim?, iar de multe ori nici nu au existat, a purces f?r? vreo opreliste spre unirea cu Papa, care nu s-a poc?it si st?ruieste în ereziile sale. Ne-a cump?nit, de asemenea, si a fost deosebit de bucuros cu prilejul ultimei sale vizite în Sfântul Munte, pentru c? a izbutit s? dea impresia c? a venit s? primeasc? încuviintarea si binecuvântarea athonitilor pentru toate cele ce hot?râse s? le fac? cu Papa, câteva zile mai apoi.

Noi, smeritii ieromonahi si monahi, v? m?rturisim c? ne-am smintit de t?cerea si pasivitatea autorit?tilor duhovnicesti ale Sfântului Munte, si, împreun? cu noi, la fel au simtit credinciosii din Grecia si toti ortodocsii din lumea întreag?. Toti asteapt? s? aud? glasul Sfântului Munte.

De la voi, cei mai înv?tati si mai întelepti decât noi, am înv?tat c? atunci când credinta este în primejdie, vom da socoteal? dac? t?cem si d?m înapoi, dup? cum zice Sfântul Theodor Studitul. Monahul, îndeosebi, nu trebuie s? îng?duie nici cea mai mic? inovatie în privinta credintei, potrivit aceluiasi Sfânt P?rinte, mare c?l?uzitor si organizator al vietii monahale, si Staret al nostru, al tuturor. El nu s-a temut de amenint?rile si prigoanele iconoclastilor, împ?rati si patriarhi, ci chiar în Constantinopol, între zidurile Sfintei si Marii M?n?stir a Studionului, a organizat o procesiune de mie de monahi purtând f?clii si tinând în mâini sfintele icoane ce fuseser? interzise.

Sfintii Savva cel Sfintit si Theodosie Chinovitul, acesti mari îndrum?tori ai monahilor, au adunat la Ierusalim zece mii de monahi din Palestina, cu mult înainte, si au sc?pat Ortodoxia de erezia monothelit?.

Cine va sc?pa ast?zi Biserica de panerezia Ecumenismului si de înselarea Papismului? Scrisorile de protest trimise din vreme în vreme de Sfânta Chinotit? nu au avut nici un rezultat.

Nu mai e vreme pentru cuvinte. E vremea s? facem ceva.

Noi, neînv?tatii si p?c?tosii, nu vrem s? v? înv?t?m pe voi, nici s? ne înf?tis?m ca m?rturisitori. Vrem doar s? ne usur?m constiinta de monahi si de ortodocsi; vrem s?-i cinstim pe sfintii mucenici si m?rturisitori, îndeosebi pe cei muceniciti de Vekkos. Vrem s? cinstim si s? urm?m purtarea lor, nu s? ne d?m înapoi si s? punem m?n?stirile si obstile noastre mai presus de neprih?nirea credintei, mai presus de Dumnezeu si de adev?r.

Credem c? dup? atâtea proteste si cereri scrise si prin viu grai, dup? atâtea retract?ri, schimb?ri de pozitie si compromisuri, singurul lucru care îi va bucura pe ortodocsi si îi va rusina pe r?u-credinciosi este încetarea pomenirii numelui Patriarhului la slujbe [6], si nu numai aceasta, ci si încetarea pomenirii la toate slujbele a numelor tuturor episcopilor care-l încuviinteaz? pe Patriarh sau r?mân t?cuti, oriunde s-ar afla.

Adunati-v? laolalt?, sfintiti P?rinti, monahi din toate m?n?stirile, schiturile si chiliile, într-o adunare lupt?toare a-tot-monahal? – fie c? sunteti în Sfântul Munte, fie în afara sa – si d?râmati stâlpii ereziei, papismului si ecumenismului. Duceti lupta cea bun? a credintei. De nu o veti face, noi vom alege s? facem cele pl?cute lui Dumnezeu, nu cele pl?cute oamenilor.

Dumnezeu s? ne lumineze pe toti; Preasfânta N?sc?toare-de-Dumnezeu s? acopere si s? binecuvinteze Gr?dina ei, si s? ocroteasc? Biserica Ortodox? de cei ce o defaim? pe Maica Domnului si de ereticii ce lupt? împotriva Sfintilor, precum si de p?storii slabi care las? turma f?r? ocrotire înaintea n?v?lirilor lupilor.

În cele din urm?, cerându-v? blagoslovenia, încheiem cu cinstire,

Ieromonahul Efrem, fost egumen, Staret al Schitului Apostolului Andrei [“Serrai”, Sfânta M?n?stire Vatopedi] si obstea dimpreun? cu mine.
Gheronda Evstratie Ieromonahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Pimen Ieromonahul, Sfânta M?n?stire Zografu
Gheronda Vasilie Ieromonahul, Sfânta M?n?stire Zografu
Gheronda Vissarion Ieromonahul, Sfânta M?n?stire Zografu
Nicodim Monahul (Vilalis), Sfânta Chilie “a Întâmpin?rii” din Kapsala
Artemie Monahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Ilarion Ieromonahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Paisie Monahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Savva Monahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Hariton Ierodiaconul, M?n?stirea Marea Lavr?
Hariton Monahul, Karulia, M?n?stirea Marea Lavr?
Athanasie Monahul, Karulia, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Vlasie Monahul, Kserokalivo Viglas, M?n?stirea Marea Lavr?
Acachie Monahul, Sfânta Kathisma a Sfintei Treimi (Kir Isaia), M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Isaia Monahul, Chilia Nasterii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, M?n?stirea Marea Lavr?
Heruvim Monahul, Sfântul l?cas al Arhanghelilor, M?n?stirea Marea Lavr?
Damaschin Ieromonahul, Chilia Sfintei Treimi din Karies, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Nectarie Monahul, Chilia Sfintei Treimi din Karies, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Theolipt Monahul si p?rintii dimpreun? cu dânsul, Chilia Sfântului Înainte-merg?tor, Schitul Sf. Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gavriil Ieromonahul, Sfânta Chilie a Sf. Gheorghe (Kartunatsion), Sfântul Schit al Sf. Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Ieromonah Hrisostom Kartsonas, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Cosma Monahul, Sfânta Colib? a Sf. Dimitrie, Schitul Sfintei Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Panteleimon Monahul, Sfânta Chilie a Sf. Panteleimon, Sfântul Schit al Sfintei Treimi, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Sofronie Monahul, Sfânta Colib? a Intr?rii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, Sfântul Schit al Sfintei Treimi, M?n?stirea Marea Lavr?
Parthenie Monahul, Sfânta Colib? a Intr?rii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, Sfântul Schit al Sfintei Treimi, M?n?stirea Marea Lavr?
Athanasie Monahul, din Vuleutiria, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Serafim Ieromonahul, Chilia Tuturor Sfintilor, Schitul Sfintei Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Daniil Monahul, Sfânta Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Gherasim Monahul, Sfânta Colib? a Sf. Gheorghe, Katunakia, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Venedict Ieromonahul, Chilia Sf. Constantin si Elena, M?n?stirea Vatopedi
Paisie Monahul, Chilia Arhanghelilor (Savvaion), Karies, M?n?stirea Hilandar
Siluan Monahul, Sfânta Colib? a Sf. Nicolae, Nea Sketi, M?n?stirea Sf. Pavel
Gavriil Monahul, Chilia Kutlumusiu a Sf. Hristodul
Dosithei Monahul, Kathisma M?n?stirii Kutlumusiu
Gheronda Nectarie Monahul, Sfânta Colib? a Sfintei Treimi, Schit al M?n?stirii Kutlumusiu
Paisie Monahul, Chilia Sfintei Varvara, M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Moisi Monahul, Chilia Sf. Ioan Gur?-de-Aur, Schitul Sf. Panteleimon, M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Avraam Ieromonahul, Sfânta Colib? a Sf. Gherasim Kefalinias, Schitul Sf. Panteleimon, M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Spiridon Monahul, Chilia Sf. Nicolae, M?n?stirea Kutlumusiu
Theodul Monahul, fost la M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Hrisostom Ieromonahul, Chilia Sf. Spiridon din Kerkira, M?n?stirea Kutlumusiu
Ilarion Monahul, Sfântul l?cas al M?n?stirii Dohiariu (regiunea Platon)
Gheronda Nicodim Monahul, Chilia Sf. Nectarie Kapsala, M?n?stirea Pantokrator
Gavriil Ieromonahul, Chilia Maicii Domnului “Degrab ascult?toarea”, M?n?stirea Pantokrator
Isaac Monahul, Chilia Nasterii Maicii Domnului, Kapsala, M?n?stirea Pantokrator
Gheronda Athanasie Monahul, Chilia Sf. Athanasie, M?n?stirea Pantokrator
Gheronda Meletie Monahul, Nasterea N?sc?toarei-de-Dumnezey, Kapsala, M?n?stirea Pantokrator
Gheronda Grigorie Monahul, Chilia Sf. Nicolae, Kapsala, M?n?stirea Patokrator
Gheronda Onufrie Monahul, Chilia Adormirii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, Karies
Gheronda Nicolae Monahul, Chilia Sf. Dimitrie, Karies
Ieromonahul Gavriil, Chilia Sfintilor Arhangheli (Komvologas), Karies

Adunarea de isc?lituri continu?.