Patriarhatul Moscovei confirma diferentele teologice cu romano-catolicii

Moscova – Interfax, 22 Martie 2007

Biserica Ortodoxa Rusa nu este de acord cu opinia Cardinalului Vienei Christoph Schonborn referitoare la diferentele teologice.

 

“Numeroasele dezbateri teologice ale ultimelor decenii au aratat ca Bisericile Ortodoxa si Catolica cred la fel in ceea ce priveste aproape fiecare problematica teologica”, a spus Arhiepiscopul Vienei intr-un interviu publicat de ziarul Trud.

Cardinalul a spus ca diferenta majora a constituit-o viziunea asupa locului Papei de la Roma in ierarhia Crestinismului.

 

“Aceasta opinie este foarte intalnita in randurile clericilor catolici de rang inalt. Am putea-o numi triumfanta” a spus Pr. Igor Vyzhanov, seful Secretariatului de Relatii Externe din cadrul Departamentului Patriarhatului Moscovei pentru Relatii Inter-Crestine.

 

Evaluarea diferentelor teologice dintre ortodocsi si catolici este prerogativa comisiilor teologice internationale care a fost lansata in perioada sfarsitului anilor 70 si inceputul anilor 80 a spus acesta …

 

“Activitatea acestei comisii arata ca exista probleme pe marginea carora trebuie s adiscutam. Problema nu trebuie inteleasa gresit. Sunt diferente care izvorasc din cei mai mult de 1000 de ani de existente separate” a spus acesta.

Contrar cu opinia catolica cum ca aproape nu exista diferente teologice cu Biserica Ortodoxa, “aproape toti clericii ortodocsi in Rusia, Grecia si alte tari ortodoxe cred ca aceste diferente exista”, a spus acesta.

Sursa: Interfax

Memento: Diferente intre Ortodoxie si Catolicism

 

 

 

 

 

Scrisoarea athonită împotriva tendintelor ecumeniste actuale din Biserică

Decembrie 2006

Sfintitilor Egumeni si Sfintitilor Proistameni ai celor Dou?zeci Sfinte M?n?stiri din Sfânta Chinotit? a Sfântului Munte al Athonului

Sfintiti Egumeni si Sfintiti P?rinti, blagosloviti!

Dorim s? ne ar?tam la aceast? vreme adânca îngrijorare si tristete pentru tot ceea ce se petrece de ani buni cu Sfânta noastr? Ortodoxie: lucruri care nimicesc înv?t?turilor Sfintilor Apostoli si ale Sfintilor P?rinti si potrivnice tuturor sfintelor canoane statornicite de Sinoadele Ecumenice si locale. Ne întreb?m dac? s-a adunat cumva vreun sinod ecumenic care s? desfiinteze canoanele ce opresc rug?ciunea în comun cu ereticii, sau dac? cumva Papa s-a poc?it si s-a lep?dat de ereziile Filioque-ului, primatului, infailibilit?tii, azimilor, focului cur?titor [purgatoriul, n.tr.], harului creat, a imaculatei conceptii a Preasfintei N?sc?toare-de-Dumnezeu, si atâtea altele, ce au fost în marea lor parte osândite si anatematizate de nenum?rate ori de Sinoadele Ortodoxe si de toti Sfintii P?rinti.

Cerul s-a mâniat si Sfintii P?rintii s-au prea-întristat v?zând si auzind cele petrecute în Fanar [1], de praznicul Sfântului Apostol Andrei, pe 30 Noiembrie, anul acesta [2006]: lucruri nemaiîntâlnite si nemaiauzite în dou? mii de ani de istorie a Bisericii: “Cumplita nesocotire a înv?t?turilor P?rintilor, dispretuirea predaniilor apostolesti, aducerea nout?tilor în biserici de c?tre înnoitorii zilelor noastre”, asa cum spune Sfântul Vasile cel Mare despre niste întâmpl?ri asem?n?toare din zilele sale.

Toate s-au petrecut, literalmente, cu susul în jos. În loc ca ereticul Pap? s? fie asezat în spate, asa cum vedem c? sunt zugr?viti ereticii în icoanele Sfintelor Sinoade, si s? fie îndep?rtat de Dumnezeiasca Liturghie, asa cum cere porunca liturgic? “Usile, usile, întru întelepciune s? lu?m aminte”, noi l-am pus pe un tron înalt, pe care a sezut purtând omoforul; diaconii ortodocsi l-au c?dit, iar Patriarhul a schimbat cu el s?rutarea liturgic? la “S? ne iubim unii pe altii”; apoi [Papa] a rostit, ca un proestos, “Tat?l nostru”, în vreme ce grupul sfintitilor psalti i-a cântat “Întru multi ani” si un tropar anume alc?tuit de un imnograf athonit – Doamne, miluieste! – dac?, bineînteles, acest lucru anuntat de ziaristi este adev?rat [2]; i s-a îng?duit s? dea adun?rii binecuvântarea sa, sau, mai curând, nebunia sa, cum spun sfintele canoane.

Am îng?duit Bisericii lupt?toare de pe p?mânt s? se despart? de Biserica biruitoare a Sfintilor din ceruri si s? se uneasc? cu bisericile si adun?rile viclenilor eretici. Am def?imat toti sfintii mucenici si m?rturisitori ce au luptat pân? la sânge împotriva ereziilor, c?ci ar?t?m lupta, mucenicia si m?rturisirea lor ca fiind nefolositoare si f?r? nici un rost. Oare fericitii P?rinti ai Sfântului Munte ce au mucenicit sub [Patriarhul Ioan] Vekkos [3] pentru c? nu au vrut s?-l primeasc? si s?-l pomeneasc? pe Pap? la Liturghie nu plâng, v?zându-ne c? nu numai respingem pilda lor prin t?cerea noastr?, ci facem chiar dimpotriv?? Pentru ce, dar, au mucenicit toti mucenicii de pân? acum, pentru ce au stat neclintiti m?rturisitorii în credinta lor?

Cunoasteti, cinstiti p?rinti, mai bine decât noi, toate faptele, declaratiile si hot?rârile antiortodoxe si hulitoare ale Patriarhului Ecumenic si ale altor întâi-st?t?tori si episcopi, care propov?duiesc cu glas tare si v?dit – cu capul descoperit – [4] primirea si înv?t?tura panereziei ecumenismului, cea mai mare erezie ecleziologic? din toate veacurile. Aceast? înv?t?tur? eretic? t?g?duieste unicitatea Uneia, Sfinte, Sobornicesti si Apostolesti Biserici si o pune pe acelasi plan cu ereziile, acceptând c? tainele ereticilor au si împ?rt?sesc har sfintitor si mântuitor. În afar? de recunoasterea botezului urm?torilor Papei si lutheranilor, [exist? relat?ri c?] ne împ?rt?sim din acelasi potir cu monofizitii si, de multe ori, si cu papistii în Ciclade [5] si în diaspor?.

Ne-am dat acum seama, cu mare tristete, c? ocârmuirea duhovniceasc? a Sfântului Munte din ultimii ani nu a întâmpinat cu t?rie si b?rb?tie m?rturisitoare aceste semne v?dite de apostazie, asa cum au f?cut-o p?rintii athoniti de mai demult. Patriarhul a cump?nit r?spunsurile noastre si, fiindc? au fost f?cute f?r? tragere de inim?, iar de multe ori nici nu au existat, a purces f?r? vreo opreliste spre unirea cu Papa, care nu s-a poc?it si st?ruieste în ereziile sale. Ne-a cump?nit, de asemenea, si a fost deosebit de bucuros cu prilejul ultimei sale vizite în Sfântul Munte, pentru c? a izbutit s? dea impresia c? a venit s? primeasc? încuviintarea si binecuvântarea athonitilor pentru toate cele ce hot?râse s? le fac? cu Papa, câteva zile mai apoi.

Noi, smeritii ieromonahi si monahi, v? m?rturisim c? ne-am smintit de t?cerea si pasivitatea autorit?tilor duhovnicesti ale Sfântului Munte, si, împreun? cu noi, la fel au simtit credinciosii din Grecia si toti ortodocsii din lumea întreag?. Toti asteapt? s? aud? glasul Sfântului Munte.

De la voi, cei mai înv?tati si mai întelepti decât noi, am înv?tat c? atunci când credinta este în primejdie, vom da socoteal? dac? t?cem si d?m înapoi, dup? cum zice Sfântul Theodor Studitul. Monahul, îndeosebi, nu trebuie s? îng?duie nici cea mai mic? inovatie în privinta credintei, potrivit aceluiasi Sfânt P?rinte, mare c?l?uzitor si organizator al vietii monahale, si Staret al nostru, al tuturor. El nu s-a temut de amenint?rile si prigoanele iconoclastilor, împ?rati si patriarhi, ci chiar în Constantinopol, între zidurile Sfintei si Marii M?n?stir a Studionului, a organizat o procesiune de mie de monahi purtând f?clii si tinând în mâini sfintele icoane ce fuseser? interzise.

Sfintii Savva cel Sfintit si Theodosie Chinovitul, acesti mari îndrum?tori ai monahilor, au adunat la Ierusalim zece mii de monahi din Palestina, cu mult înainte, si au sc?pat Ortodoxia de erezia monothelit?.

Cine va sc?pa ast?zi Biserica de panerezia Ecumenismului si de înselarea Papismului? Scrisorile de protest trimise din vreme în vreme de Sfânta Chinotit? nu au avut nici un rezultat.

Nu mai e vreme pentru cuvinte. E vremea s? facem ceva.

Noi, neînv?tatii si p?c?tosii, nu vrem s? v? înv?t?m pe voi, nici s? ne înf?tis?m ca m?rturisitori. Vrem doar s? ne usur?m constiinta de monahi si de ortodocsi; vrem s?-i cinstim pe sfintii mucenici si m?rturisitori, îndeosebi pe cei muceniciti de Vekkos. Vrem s? cinstim si s? urm?m purtarea lor, nu s? ne d?m înapoi si s? punem m?n?stirile si obstile noastre mai presus de neprih?nirea credintei, mai presus de Dumnezeu si de adev?r.

Credem c? dup? atâtea proteste si cereri scrise si prin viu grai, dup? atâtea retract?ri, schimb?ri de pozitie si compromisuri, singurul lucru care îi va bucura pe ortodocsi si îi va rusina pe r?u-credinciosi este încetarea pomenirii numelui Patriarhului la slujbe [6], si nu numai aceasta, ci si încetarea pomenirii la toate slujbele a numelor tuturor episcopilor care-l încuviinteaz? pe Patriarh sau r?mân t?cuti, oriunde s-ar afla.

Adunati-v? laolalt?, sfintiti P?rinti, monahi din toate m?n?stirile, schiturile si chiliile, într-o adunare lupt?toare a-tot-monahal? – fie c? sunteti în Sfântul Munte, fie în afara sa – si d?râmati stâlpii ereziei, papismului si ecumenismului. Duceti lupta cea bun? a credintei. De nu o veti face, noi vom alege s? facem cele pl?cute lui Dumnezeu, nu cele pl?cute oamenilor.

Dumnezeu s? ne lumineze pe toti; Preasfânta N?sc?toare-de-Dumnezeu s? acopere si s? binecuvinteze Gr?dina ei, si s? ocroteasc? Biserica Ortodox? de cei ce o defaim? pe Maica Domnului si de ereticii ce lupt? împotriva Sfintilor, precum si de p?storii slabi care las? turma f?r? ocrotire înaintea n?v?lirilor lupilor.

În cele din urm?, cerându-v? blagoslovenia, încheiem cu cinstire,

Ieromonahul Efrem, fost egumen, Staret al Schitului Apostolului Andrei [“Serrai”, Sfânta M?n?stire Vatopedi] si obstea dimpreun? cu mine.
Gheronda Evstratie Ieromonahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Pimen Ieromonahul, Sfânta M?n?stire Zografu
Gheronda Vasilie Ieromonahul, Sfânta M?n?stire Zografu
Gheronda Vissarion Ieromonahul, Sfânta M?n?stire Zografu
Nicodim Monahul (Vilalis), Sfânta Chilie “a Întâmpin?rii” din Kapsala
Artemie Monahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Ilarion Ieromonahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Paisie Monahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Savva Monahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Hariton Ierodiaconul, M?n?stirea Marea Lavr?
Hariton Monahul, Karulia, M?n?stirea Marea Lavr?
Athanasie Monahul, Karulia, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Vlasie Monahul, Kserokalivo Viglas, M?n?stirea Marea Lavr?
Acachie Monahul, Sfânta Kathisma a Sfintei Treimi (Kir Isaia), M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Isaia Monahul, Chilia Nasterii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, M?n?stirea Marea Lavr?
Heruvim Monahul, Sfântul l?cas al Arhanghelilor, M?n?stirea Marea Lavr?
Damaschin Ieromonahul, Chilia Sfintei Treimi din Karies, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Nectarie Monahul, Chilia Sfintei Treimi din Karies, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Theolipt Monahul si p?rintii dimpreun? cu dânsul, Chilia Sfântului Înainte-merg?tor, Schitul Sf. Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gavriil Ieromonahul, Sfânta Chilie a Sf. Gheorghe (Kartunatsion), Sfântul Schit al Sf. Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Ieromonah Hrisostom Kartsonas, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Cosma Monahul, Sfânta Colib? a Sf. Dimitrie, Schitul Sfintei Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Panteleimon Monahul, Sfânta Chilie a Sf. Panteleimon, Sfântul Schit al Sfintei Treimi, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Sofronie Monahul, Sfânta Colib? a Intr?rii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, Sfântul Schit al Sfintei Treimi, M?n?stirea Marea Lavr?
Parthenie Monahul, Sfânta Colib? a Intr?rii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, Sfântul Schit al Sfintei Treimi, M?n?stirea Marea Lavr?
Athanasie Monahul, din Vuleutiria, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Serafim Ieromonahul, Chilia Tuturor Sfintilor, Schitul Sfintei Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Daniil Monahul, Sfânta Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Gherasim Monahul, Sfânta Colib? a Sf. Gheorghe, Katunakia, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Venedict Ieromonahul, Chilia Sf. Constantin si Elena, M?n?stirea Vatopedi
Paisie Monahul, Chilia Arhanghelilor (Savvaion), Karies, M?n?stirea Hilandar
Siluan Monahul, Sfânta Colib? a Sf. Nicolae, Nea Sketi, M?n?stirea Sf. Pavel
Gavriil Monahul, Chilia Kutlumusiu a Sf. Hristodul
Dosithei Monahul, Kathisma M?n?stirii Kutlumusiu
Gheronda Nectarie Monahul, Sfânta Colib? a Sfintei Treimi, Schit al M?n?stirii Kutlumusiu
Paisie Monahul, Chilia Sfintei Varvara, M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Moisi Monahul, Chilia Sf. Ioan Gur?-de-Aur, Schitul Sf. Panteleimon, M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Avraam Ieromonahul, Sfânta Colib? a Sf. Gherasim Kefalinias, Schitul Sf. Panteleimon, M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Spiridon Monahul, Chilia Sf. Nicolae, M?n?stirea Kutlumusiu
Theodul Monahul, fost la M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Hrisostom Ieromonahul, Chilia Sf. Spiridon din Kerkira, M?n?stirea Kutlumusiu
Ilarion Monahul, Sfântul l?cas al M?n?stirii Dohiariu (regiunea Platon)
Gheronda Nicodim Monahul, Chilia Sf. Nectarie Kapsala, M?n?stirea Pantokrator
Gavriil Ieromonahul, Chilia Maicii Domnului “Degrab ascult?toarea”, M?n?stirea Pantokrator
Isaac Monahul, Chilia Nasterii Maicii Domnului, Kapsala, M?n?stirea Pantokrator
Gheronda Athanasie Monahul, Chilia Sf. Athanasie, M?n?stirea Pantokrator
Gheronda Meletie Monahul, Nasterea N?sc?toarei-de-Dumnezey, Kapsala, M?n?stirea Pantokrator
Gheronda Grigorie Monahul, Chilia Sf. Nicolae, Kapsala, M?n?stirea Patokrator
Gheronda Onufrie Monahul, Chilia Adormirii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, Karies
Gheronda Nicolae Monahul, Chilia Sf. Dimitrie, Karies
Ieromonahul Gavriil, Chilia Sfintilor Arhangheli (Komvologas), Karies

Adunarea de isc?lituri continu?.

Sf. Iustin Popovici: Ce este caderea papei decit numai vointa de a-L înlocui pe Dumnezeul-om cu omul?

Sf. Iustin Popovici

În istoria neamului omenesc exista trei caderi principale: a lui Adam, a lui Iuda si a papei. Esenta caderii în pacat e întotdeauna aceeasi: vointa de a deveni bun prin sine, vointa de a deveni desavirsit prin sine, vointa de a deveni Dumnezeu prin sine. Dar în felul acesta omul se asimileaza, fara sa-si dea seama, diavolului, fiindca si acesta a vrut sa devina Dumnezeu prin sine însusi, sa înlocuiasca pe Dumnezeu cu sine însusi, si în aceasta îngimfare a lui a devenit dintr-o data diavol, cu desavirsire despartit de Dumnezeu si cu totul potrivnic lui Dumnezeu. Tocmai în aceasta înselare de sine plina de trufie consta esenta pacatului, pacatul universal. În aceasta consta si esenta diavolului, a capeteniei diavolului – satana. Aceasta nu e altceva decit vointa de a ramine în firea proprie, de a nu primi în sine altceva decit pe sine. Toata esenta diavolului este în faptul ca nu-L vrea citusi de putin pe Dumnezeu în launtrul lui, vrea sa ramina totdeauna singur, totdeauna cu totul în sine, tot pentru sine, totdeauna închis ermetic fata de Dumnezeu si tot ce apartine lui Dumnezeu. Si ce este aceasta? Egoismul si dragostea de sine îmbratisate pentru întreaga vesnicie. Asa e în esenta lui omul umanist: el ramine tot în sine însusi, cu sine însusi, pentru sine însusi, totdeauna închis cu îndirjire fata de Dumnezeu. În aceasta consta orice umanism, orice hominism. Culmea acestui umanism demonizat este vointa de a deveni bun cu ajutorul raului, de a deveni dumnezeu cu ajutorul diavolului. De aici si fagaduinta facuta în rai de diavolul catre stramosii nostri: “Veti fi ca niste dumnezei” (Fac. 3, 5).

Omul a fost zidit de Iubitorul de oameni Dumnezeu ca virtual dumnezeu-om, ca pe temeiul chipului dumnezeiesc pe care îl poarta fiinta lui sa se zideasca de buna voie prin Dumnezeu întru Dumnezeu-om. Dar omul prin libera sa alegere a cautat sa ajunga prin pacat la nepacatosenie, prin diavol la starea de Dumnezeu, si desigur ca urmind calea aceasta el ar fi devenit un diavol sui generis daca Dumnezeu, prin nesfirsita Sa iubire de oameni si “dupa mare mila Sa”, n-ar fi intervenit facindu-Se om, adica Dumnezeu-om, aducindu-l astfel pe om la Dumnezeul-om. L-a introdus prin Biserica – Trupul Sau în nevointa divino-umanizarii prin sfintele taine si sfintele virtuti, si în felul acesta a dat omului putinta de a ajunge “întru barbat desavirsit, la masura virstei plinirii lui Hristos” (Ef. 4, 13), si de a-si atinge astfel menirea sa dumnezeiasca de a deveni de buna voie Dumnezeu-om dupa har.

Ce este caderea papei decit numai vointa de a-L înlocui pe Dumnezeul-om cu omul?

Sursa: Eresul Catolic