Asaltul împotriva Ortodoxiei se duce printr-un r?zboi neloial, în care sunt folosite persoane de influen?? ?i cu putere de decizie în justi?ie ?i factori administrativi. Un interviu reprodus prin bunavointa redactiei revistei Credinta Ortodoxa.

LEGERA PROPRIETATII a stârnit reac?ii în întreaga ?ar?, dar mai ales în Ardeal. Urm?rind cu interes emisiunile televizate ale av. Aurelian Pavelescu, pentru a afla unele detalii despre acest subiect am contactat ?i unele persoane implicate în aceast? problem?. În acest sens, P?rintele Eftimie MITRA de la Schitul Ortodox Huta, jude?ul Bihor, a binevoit a ne r?spunde la câteva întreb?ri (Gabriel MEKERE?)

– Sunte?i de câ?iva ani în proces cu Biserica Greco-Catolic? pentru un petec de p?mânt. Care sunt cauzele acestui conflict?

– Nu e vorba doar de un petec oarecare. În 2 februarie 2004, m-am trezit în cutia po?tal? cu o cita?ie prin care eram chemat în instan??. Episcopia Greco-Catolic? de Oradea revendica terenul pe care se afl? cl?dirile schitului nostru, e vorba de o poieni?? de aprox. 80 de ari împrejmuit? de circa 3 hectare de p?dure. Înainte de aceasta nu am avut nici o negociere cu partea catolic?. Dac? interesul acestei ac?iuni ar fi fost de ordin material, poate am fi avut o invita?ie la negocieri. Suntem la 19 Km de cel mai apropiat sat, tocmai în vârful mun?ilor, ei au aici mii de hectare de p?dure. E clar c? interesul lor e s? desfiin?eze prin justi?ie acest loca? monahal ortodox. Nu o dat? mi s-a spus din partea catolicilor c? îmi garanteaz? c? aici nu va mai pune picior de ortodox în timp ce, acelea?i persoane, în fa?a reporterilor ?i a camerelor de filmat pozeaz? ca bine inten?iona?i.

– De unde ave?i terenul?

– De la stat. L-am primit dup? 1990, înainte de a se da legea propriet??ii.


– Înainte de 1948 al cui a fost?

– Al lor, al catolicilor. Noi, între timp, am construit multe aici. Le-am propus teren la schimb în alt? parte sau s? le pl?tim valoarea terenului. N-au acceptat, îl vor tocmai pe acesta, ca s? le pl?tim chirie. Nu pot fi de acord ca, la mine, în ?ar? s? pl?tesc chirie la papa.

– De unde au avut ei aceste propriet??i?

– De la Maria Tereza, din timpul ocupa?iei austro-ungare. Spre exemplu, terenul pentru care suntem în litigiu a fost a unui ??ran ortodox, Duda? Ioan se numea, dar pentru c? a refuzat trecerea la catolicism i s-au confiscat turmele de oi ?i vaci, casa, mo?ia ?i a devenit iobag. Toate aceste bunuri au fost trecute în proprietatea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea ?i azi sunt revendicate prin justi?ie. Legea propriet??ii spune s? se dea fo?tilor proprietari ceea ce le-au confiscat comuni?tii, dar nu spune nimic despre felul în care ace?tia le-au ob?inut înainte cu o sut?-dou? de ani. În astfel de situa?ii sunt multe biserici ?i mân?stiri din Ardeal.

– Cum se desf??oar? lupta pe t?râmul lumesc, mai bine zis, pe t?râmul justi?iei?

– Cum a?i spus, lume?te. Practic, nu putem vorbi de o lupt? dreapt?, ci de un r?zboi inegal, purtat f?r? de reguli, în care unii se înt?resc ?i mai mult în credin?? iar al?ii apostaziaz?, c?utând în fa?a semenilor fel de fel de justific?ri, de felul: “suntem Biserici surori”, “toleran??”, “nu trebuie sa fim extremi?ti” etc… Adic? s? ced?m de bun? voie biserici ?i parohii doar ca s? nu ne critice du?manii neamului ?i ai Bisericii.

– Spunea?i c? nu e vorba de o lupt? dreapt?…

– Da. Multe dintre propriet??ile pe care le-au primit sunt luate pe nedrept, deoarece au fost desp?gubi?i de stat înainte de 1948. Am în posesie documente care dovedesc cum catolicii au fost desp?gubi?i pentru mii de hectare de p?duri ?i p??uni. Astfel de documente se pot g?si în fiecare ora?, la Arhivele Na?ionale. Terenurile respective nu sunt ni?te terenuri oarecare, ci, ?inând seama c? sunt în sta?iuni, au o valoare mare. Mul?i sunt ispiti?i cu astfel de terenuri. Am g?sit unele documente care arat? c? ziari?ti, reporteri, politicieni, ingineri cadastri?ti, persoane de influen??, primari, ofi?eri de politie, directori ai unor institu?ii de stat, avoca?i, notari, judec?tori etc. au primit p?mânt dintre cele retrocedate. Multe dintre aceste “d?rnicii” sunt acoperite cu misterioase contracte de vânzare-cump?rare. Fire?te, aceste persoane vor sluji intereselor catolicismului în Ardeal. Situa?ia e atât de grav? încât ace?ti judec?tori care au primit p?mânturi dintre cele retrocedate, judec? ?i procese interconfesionale în care catolicii sunt favoriza?i in detrimentul ortodoc?ilor.

Un alt aspect al acestor propriet??i e cel al prozelitismului. Din p?durile respective li se dau ??ranilor, în mod gratuit, lemne de foc sau pentru construc?ii, pentru a trece la greco-catolicism. Personal, am primit propunerea din partea unui preot greco-catolic c?, dac? voi trece la catolicism cu tot cu schit, îmi va da s? administrez dup? cum voi dori p?durile retrocedate. Acel preot avea o func?ie înalt? în cadrul Episcopiei Greco-Catolice de Oradea.

– ?i ce a?i f?cut?

– Am refuzat, firesc. Mi s-a propus ?i o ma?in? str?in?. V?zând c? nu merge a?a, au recurs la ?antaje, amenin??ri, încerc?ri de intimidare, m-au numit “intolerant”, “hulitor”, “r?ut?cios” ?i-n toate felurile, au încercat s? m? discrediteze în pres?, ca s?-mi pierd credibilitatea, ?i multe altele. Cu toate acestea, nu au reu?it nimic.

– Ce ve?i face în continuare?

– În cazul în care vor folosi, în continuare, asemenea metode, voi face o sesizare la departamentul anticorup?ie. Nu la Oradea, ci la Bucure?ti, în Ardeal nu avem ?anse. Pe lâng? actele de corup?ie prin care domin? administra?ia, au ?i o mare sus?inere din partea unor partide politice. Cea mai mare sus?inere vine din partea partidelor maghiare. Am încercat s? fac public în mass media, dar nu se poate, au acaparat aproape toat? presa ?i televiziunile. Multe procese care, practic, ar fi trebuit s? fie câ?tigate de ortodoc?i, surprinz?tor au fost pierdute prin sentin?e dubioase. Dându-?i seama de aceste nedrept??i, preo?ii în cauz? au cerut str?mutarea proceselor peste Carpa?i. Astfel au avut câ?tig de cauz?, cum e cazul ?i catedralei din Târgu Mure? care, dup? str?mutarea procesului la Curtea de Apel Bac?u, a r?mas ortodoc?ilor.

– ?i totu?i, oamenii accept? ca, în schimbul unor lemne sau a unor imobile, s?-?i p?r?seasc? credin?a?

– Majoritatea nu a acceptat. Au fost, îns?, ?i câteva cazuri izolate, în care s-au f?cut compromisuri. Mul?i dintre oamenii de rând nu cunosc diferen?ele de credin?? dintre ortodoxie si catolicism. Ar trebui, în acest sens, mai mult? catehizare din partea preo?ilor ?i a profesorilor de religie. Omul care nu ?tie ce înseamn? lep?darea de botezul ortodox cade u?or în aceast? capcan?. Ace?tia nu con?tientizeaz? c? î?i pierd mântuirea. Un ??ran dintr-un sat apropiat mi-a spus: “Eu tot ortodox am r?mas, am semnat pe tabelul catolicilor doar de form?”, f?r? s? con?tientizeze c?, prin acea semn?tur?, î?i exprim? apartenen?a religioas? ?i, odat? cu aceasta, ?i m?rturisirea de credin??. Un altul spunea c? “dac? ?i catolicii se mântuiesc, de ce s? nu beneficiem ?i de ceea ce ne ofer??”. Dar ace?ti oameni, poate nevinova?i în ne?tiin?a lor, nu î?i d?deau seama c?, odat? cu lep?darea de Biseric?, se leap?d? ?i de botez ?i astfel î?i pierd sufletul, iar acele propriet??i cu care sunt ademeni?i, au fost oarecând ale str?mo?ilor lor. Habsburgii, când au venit în Ardeal, n-au adus cu ei p?mânturi nici de la Roma ?i nici de la Viena, ci le-au confiscat de la români, iar cl?dirile ob?inute prin revendic?ri au fost construite de palmele iobagilor români, lucr?tori pe mo?iile st?pânilor feudali de atunci, care erau tocmai episcopii catolici. S? speram c? atât clerul, cât ?i intelectualii î?i vor face datoria fa?? de neam ?i Biserica neamului, iar ierarhii vor con?tientiza responsabilitatea ce o au atât în fa?a istoriei, dar mai ales fa?? de turma încredin?at?. La timpul rânduit, cu to?ii vom avea de dat un r?spuns, fiecare la nivelul la care se afl?. În fa?a lui Dumnezeu justific?rile adâncesc osânda, pe El nu-l putem p?c?li cu pove?ti lume?ti. Este de apreciat, în acest sens, curajul IPS Bartolomeu Anania care, cu riscul de a fi ponegrit prin mass-media, a ie?it în linia întâi, atunci când Ardealul devenise victima unui guvern tr?d?tor. Nu exist? mai mare tr?dare decât ce s-a f?cut prin legea propriet??ilor. Practic, prin aceast? lege, Ardealul, în mare parte, e ca ?i cedat.

Categorii: Uniatie