Istoria “compromisurilor” facute de Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol

1903 Cuviosul Serafim din Sarov este proslavit între sfinti de catre Biserica Rusa si de tarul mucenic Nicolae al II-lea.

20 dec. 1908 Adoarme Sfântul Ioan din Kronstadt, prorocind viitoarele patimiri ale Bisericii Ortodoxe Ruse si ale norodului ei.

1918 Odata cu revolutia bolsevica din Rusia ortodoxa, începe prigoana de 70 de ani a Bisericii, ce a distrus 76.000 de biserici, 1.400 de manastiri, 60.000.000 de credinciosi ortodocsi, dintre care 70.000 de clerici si 30.000 de monahi. Pe lânga acestea, au mai fost distruse 150 de scoli eparhiale, 54 de seminarii si 4 academii ecleziastice. A fost cea mai cumplita prigoana din istoria Ortodoxiei.

9 nov. 1920 Sfântul Nectarie din Eghina adoarme întru Domnul, cunoscându-si dinainte plecarea.

24 ian. 1922 Meletie al IV-lea este înscaunat ca Patriarh al Constantinopolului, desi fusese depus cu o luna înainte din treapta de arhiepiscop al Atenei, pentru „purtare necanonica si amestecare cu ereticii” (în bisericile acestora).

1922 Trupele turcesti îi macelaresc pe grecii si armenii din Asia Mica. Dintre ei, un milion si jumatate erau crestini ortodocsi.

1922 Meletie al IV-lea, ca Patriarh Ecumenic, recunoaste validitatea hirotoniilor anglicane.

Iunie 1923 Patriarhul Ecumenic Meletie al IV-lea convoaca „Conferinta Pan-Ortodoxa” de la Constantinopol, de schimbare a calendarului si modernizare a Bisericii (hotarându-se scurtarea posturilor, neobligativitatea vestmintelor clericale, posibilitatea casatoriei clerului dupa hirotonie si a episcopilor etc.), ce a fost contestata la scurta vreme de patriarhii Damian al Ierusalimului, Grigorie al IV-lea al Antiohiei, Fotie al Alexandriei, Dimitrie al Serbiei si Sf. Tihon al Moscovei.

Iulie 1929 În Sinodul Bisericii Grecesti, Arhiepiscopul Hrisostom (Papadopulos) insista ca arhiereii prezenti sa iscaleasca o declaratie de aprobare a schimbarii calendarului si de condamnare a tuturor celor ce sustin vechiul calendar. 44 de mitropoliti au fost prezenti la începerea sedintei; 13 au parasit sala, 27 au refuzat sa semneze, 4 au iscalit.

Iulie 1935 Patriarhul Meletie Metaxakis înnebuneste, si dupa sase zile de chinuri si remuscari profunde, moare spunând: „Vai mie, am dezbinat Biserica, am nimicit Ortodoxia!”. Moare la Zurich în Elvetia, si este îngropat la Cairo, în Egipt.

1936-1944 Peste 800.000 de sârbi ortodocsi sunt ucisi de catre calugarii franciscani (romano-catolici) si de Ustasii croati

1948 Athenagora, fost arhiepiscop al Americii de Nord si de Sud, ajunge Patriarh al Constantinopolului dupa ce Patriarhul Maxim este declarat „necorespunzator psihic” si silit sa se retraga. Athenagoras declara: „Gresim si pacatuim daca gândim ca credinta ortodoxa a venit din ceruri si ca celelalte dogme (religii) sunt nevrednice. Trei milioane de oameni au ales mahomedanismul drept cale catre Dumnezeu, si înca câteva sute de milioane sunt protestanti, catolici si budisti. telul fiecarei religii este sa îl faca pe om mai bun”.

6 ian. 1964 Patriarhul Ecumenic Athenagora si Papa Paul al VI-lea se întalnesc la Ierusalim si se roaga împreuna în Sfântul Mormânt. La intrare, izbucneste un incendiu, provocând o pana de curent în întreaga biserica.

7 dec. 1965 Patriarhul Ecumenic Athenagora si Papa Paul al VI-lea, în mod simultan, ridica Anatema de la 1054. Anatema a fost data asupra ereziilor papale pentru a-i ocroti pe ortodocsi de învataturile ce nu duc la mântuire, ci la pieire. Prin „ridicarea” anatemei, Athenagora proclama ca Papa si cei ce îl urmeaza au fost aforisiti (excomunicati) pe nedrept, ca Biserica a gresit atunci când a sustinut ca învataturile papale sunt mincinoase si ca, cu adevarat, Papalitatea Latina este parte a Ortodoxiei. „Îndepartarea excomunicarilor reciproce restabileste relatiile canonice dintre Roma ai Noua Roma. Aceasta restabilire este o necesitate canonica…”, se spune într-o declaratie a Patriarhiei. Din acest moment, mai multe manastiri si schituri din Muntele Athos înceteaza sa-l mai pomeneasca pe patriarhul Athenagora.

19 iunie 1966 Sfântul Ioan Maximovici, arhiepiscop al Sanghaiului si al San Francisco-ului, din sinodul Bisericii Ruse de peste granite, adoarme întru Domnul la Seattle, WA. Este unul dintre cei mai mari facatori de minuni ai veacului nostru.

26 oct. 1967 Patriarhul Ecumenic Athenagora merge la Roma si se asaza pe un scaun arhieresc la aceeasi întltime cu Papa, si se roaga împreuna.

Nov. 1967 Majoritatea monahilor Muntelui Athos se opun cu tarie ridicarii anatemei de la 1054.

Dec 1968 In Pastorala de Craciun din 1968 Patriarhul Ecumenic Athenagora afirma ca „poporul lui Hristos” – romano-catolicii si ortodocsii – se vor uni fara ajutorul ierarhilor sau teologilor. Mai declara ca a introdus numele Papei Paul al VI-lea în dipticele Patriarhiei Ecumenice. (Dipticele sunt lista de episcopi ortodocsi pomeniti în timpul Dumnezeiestii Liturghii).

Feb. 1971 Papa si Patriarhul Ecumenic Athenagora schimba scrisori de recunoastere reciproca a Bisericilor lor. Patriarhul Athenagora anunta public ca da Sfânta Împartasanie romano-catolicilor si protestantilor.

Iulie 1972 Patriarhul Ecumenic Athenagora moare si este îngropat; o înmormântare cu sicriul închis (fapt neobisnuit pentru un episcop ortodox). Este urmat de Dimitrie, care promite sa continue „politica ecumenica” a predecesorului sau.

Iulie 1972 Sfânta Chinotita a Sfântului Munte emite o enciclica de reluare a pomenirii liturgice a Patriarhului Ecumenic, deoarece „s-a stabilit un nou climat”. Totusi, în septembrie, mai erau sapte Sfinte Manastiri ale Muntelui Athos, care înca nu îl pomeneau liturgic pe Patriarh: Esfigmenu, Karakalu, Simonospetra, Sf. Pavel, Xenofont, Grigoriu, Kostamonitu.

Mar. 1974 Patriarhul Ecumenic Dimitrie impune sanctiuni asupra a 13 monahi, pentru nepomenire liturgica, printre care: arhimandritul Athanasie (igumen la Esfigmenu), arhimandritul Evdochim (igumen la Xenofontos), arhimandritul Dionisie de la Grigoriu si arhimandritul Andrei de la Sf. Pavel.

1975 Marturisirea de la Tiatheira, a mitropolitului grec Athenagora (Kokkinakis) al Tiatheirei si al Marii Britanii, declara ca episcopatul si preotia anglicanilor, coptilor, armenilor, romano-catolicilor si ortodocsilor sunt toate valide; prin urmare, tainele anglicanilor si romano-catolicilor sunt cele ale uneia, sfinte, sobornicesti si apostolesti Biserici. Se mai afirma ca „Ideea ca masoneria e o religie este una gresita”.

Iunie 1980 Atlanta, Georgia, S.U.A: Arhiepiscopul Iacov (Arhiepiscopia Greac? a Americii de Nord ?i Sud) sluje?te o slujba ecumenic? f?r? precedent, împreun? cu catolici, protestan?i, bapti?ti, lutherani, presbiterieni, metodi?ti uni?i ?i chiar cu reprezentan?i ai religiei iudaice.

Iulie/aug. 1983 Sinodul Episcopilor Bisericii Ruse de peste grani?e, la o adunare din Canada, declar?: Celor ce atac? Biserica lui Hristos înv??ând c? Biserica Sa este împ?r?it? în a?a-zise „ramuri”, deosebite dup? credin?? ?i felul de via??; sau c? nu este o Biseric? în chip v?zut, ci se va alc?tui în viitor, când toate „ramurile” sau „sectele” sau „denomina?iunile”, ?i chiar religiile, se vor uni într’un singur trup; ?i care nu deosebesc preo?ia ?i tainele Bisericii de cele ale ereticilor, ci spun c? botezul ?i împ?rt??ania ereticilor sunt lucr?toare pentru mântuire; a?adar, celor ce cu bun?-?tiin?? sunt în p?rt??ie euharistic? cu ace?ti eretici înainte-pomeni?i sau celor ce sus?in, r?spândesc sau ?in erezia ecumenist? sub chipul dragostei fr??e?ti sau al b?nuitei uniri a cre?tinilor desp?r?i?i, anatema!

Nov. 1987 Patriarhul Ecumenic Dimitrie ?i clerul s?u concelebreaz? la o mis? romano-catolic? împreun? cu Papa Ioan Paul al II-lea, în Roma. Patriarhul nu prime?te, totu?i, ostia romano-catolic?.

Oct. 1989 Patriarhul Parthenie al Alexandriei declar? din nou c? „Mahomed este un apostol al lui Dumnezeu… un om al lui Dumnezeu, ce a lucrat pentru Împ?r??ia lui Dumnezeu” ?i c? „atunci când vorbesc împotriva islamului sau a buddhismului, nu m? g?sesc în în?elegere cu Dumnezeu”.

Sept. 1990 Acordul de la Chambessy, Elvetia: O comisie ortodox? având în alc?tuire un singur episcop, mitropolitul Damaschin al Patriarhiei Ecumenice, isc?le?te împreun? cu monofizi?ii un acord, în care amândou? p?r?ile cad de acord, în esen??, s? ignore patru sinoade ecumenice (IV-VII) ?i s? se uneasc?. Partea ortodox? este de acord s? „ridice anatema” împotriva ereziei ?i a ereticilor monofizi?i. Acordul este urmat de ample proteste din partea Sfintei Chinotite a Sfântului Munte.

Iulie 1991 Sinodul Patriarhiei Antiohiei implementeaz? o serie de m?suri ce ?intesc la dobândirea unirii depline cu bisericile siriene monofizite. În „Declara?ia comun?”, se îng?duie rug?ciunea împreun? ?i intercomuniunea cu iacobi?ii. (Monofizi?ii sunt corpuri cre?tine eretice, care s-au desp?r?it de Ortodoxie în secolul al 5-lea, neprimind cel de-al patrulea ?i urm?toarele Sinoade Ecumenice ale Bisericii Ortodoxe. Ei cred intr-o singura fire a lui Hristos.)

Mai 1992 O delega?ie a Patriarhului Ecumenic, cu ajutorul politiei, expulzeaz? din Muntele Athos pe monahii ruso-americani ai Bisericii Ruse de peste grani?e, din Schitul Prorocului Ilie, ce nu-l pomeneau liturgic pe patriarhul Vartholomeu. Ac?iunea stârne?te numeroase proteste în Grecia, cât ?i din partea episcopului Calist al Marii Britanii, de sub Patriarhia Ecumenic?.

17-24 iunie 1993 Acordul de la Balamand, Liban. Reprezentan?i ai mai multor Biserici Ortodoxe locale cad de acord cu romano-catolicii c? to?i împ?rt??esc „…o singur? credin??, o singur? preo?ie, un singur botez” ?i c? „sunt Biserici surori (doi pl?mâni ai aceluia?i trup) ?i ar trebui s? caute comuniunea des?vâr?it? ?i deplin?”. Sfântul Sinod al Bisericii Greciei condamna oficial documentul, al?turi de Sfânta Chinotit? a Sfântului Munte ?i de numero?i teologi ortodoc?i.

29 iunie 1995 Patriarhul Ecumenic Vartholomeu îl viziteaz? pe Pap? în Roma, ?i „concelebreaz? o liturghie istoric? în Basilica Sfântului Petru”. Un fulger love?te domul în timpul slujbei. Totu?i, Patriarhul nu prime?te ostia binecuvântat? de Pap?.

9 aprilie 1998 Sfântul Sinod al Bisericii Bulgariei hot?r??te retragerea din Mi?carea Ecumenic?

8 octombrie 1998 Sfântul Sinod al Bisericii Georgiei condamn? Acordurile de la Chambessy, Balamand, cel antiohian, folosirea de c?tre Biserica Finlandei a Pascaliei pe stil nou, teoria ramurilor ?i rug?ciunile în comun cu eterodoc?ii, ?i se retrage din Mi?carea Ecumenic?.

Ianuarie 2002 Papa cheam? toate religiile la Asissi spre a se ruga pentru pacea lumii ?i unire. Particip? reprezentan?i ai tuturor jurisdic?iilor ortodoxe, împreun? cu protestan?i, evrei, hindu?i, budi?ti, musulmani, taoi?ti, ?intoi?ti ?i ?amani africani. În timpul întrunirii, au loc dou? liturghii ecumenice: una pentru toate religiile ?i una pentru toate denomina?iile cre?tine. Cea dintâi include rug?ciuni în comun, invocarea tuturor zeit??ilor ?i for?elor, ?i diferite ritualuri menite s? arate unitatea, în vreme ce cea din urm? înf??i?eaz? unitatea cre?tin? prin împ?rt??irea dintr-un potir comun.

30 noiembrie 2006 Papa Benedict al XVI-lea viziteaz? Constantinopolul, ?i particip? la liturghia slujit? de Patriarhul Vartholomeu stând pe un scaun arhieresc, rostind rug?ciunea „Tat?l nostru” ?i cântându-i-se „Întru mul?i ani”, ca unui episcop ortodox.

17 mai 2007 Mitropolitul Lavru al Bisericii Ruse din afara grani?elor isc?le?te la Moscova istoricul „Act de Comuniune Canonic?”, care une?te dup? aproape un veac de desp?r?ire cele dou? p?r?i ale Bisericii istorice a Rusiei, împlinind o prorocie a Sfântului Serafim din Sarov.

6 ianuarie 2008 Episcopul Sofronie al Oradiei (Patriarhia Român?) concelebreaz? slujba Aghiesmei Mari împreun? cu episcopul uniat (greco-catolic) al ora?ului.

25 mai 2008 Într-un gest f?r? precedent ?i care a ?ocat întreaga lume ortodox?, Mitropolitul Nicolae (Corneanu) al Banatului (Patriarhia Român?) se împ?rt??e?te într-o biseric? uniat? din Timi?oara, împreun? cu un episcop uniat, unul romano-catolic ?i Nun?iul Papal. În urma reac?iilor ortodoxe, dup? o lun? ?i jum?tate Sinodul Bisericii Române emite o hot?râre prin care se interzice oric?rui membru al Bisericii Ortodoxe, cleric sau mirean, s? se împ?rt??easc? sau s? concelebreze taine sau ierurgii cu clerici eterodoc?i, cu amenin?area caterisirii sau aforisirii în cazul neascult?rii; îns?, în acela?i timp, îl iart? pe Mitropolitul Nicolae pentru gestul s?u, „luând act de regretul ?i poc?in?a sa”.

Sursa: Blogul Sfântul Munte Athos

ACORDUL DE LA BALAMAND SI SINODUL BOR (un dialog interesant)

Circula pe mailuri si pe bloguri un apel al unui “frate teolog” referitor la problema Acordului de la Balamand:

Fratilor, ati trecut cu vederea un lucru foarte important, pe care il trec multi cu vederea sau le scapa, anume faptul ca Sinodul BOR este singurul sinod din Ortodoxie care a acceptat oficial Acordul de la Balamand (iata ce spunea mai sus Sf. Chinotita:

Read more

VARLAAM DIN CALABRIA SI ISIHASMUL ORTODOX

VARLAAM ?I ISIHA?TII

Sursa: David Bradshaw – Metafizica energiilor divine ?i schisma Bisericii, editura Ecclesiast, 2011, traducere de Drago? Dâsc? ?i protos. Vasile Bîrzu

Este limpede c? abisul care îl separ? pe Augustin de tradi?ia r?s?ritean? este imens. Acest abis al deosebirilor implic? chestiuni fundamentale precum natura fiin?ei, simplitatea lui Dumnezeu, inteligibilitatea lui Dumnezeu ?i ?elul suprem al existen?ei omului. Probabil, lucrul cel mai remarcabil este c? presupunerile augustiniene pe care le-am schi?at în subcapitolul anterior au ajuns s? domine Apusul, în timp ce în R?s?rit nu au avut nici o influen?? ?i, totu?i, pentru aproape o mie de ani, nici o parte nu a recunoscut ceea ce se petrecuse. În schimb, controversa dintre ele s-a centrat pe chestiuni relativ periferice precum filioque ?i rolul papalit??ii. Când, într-un târziu, s-a admis existen?a unor deosebiri filozofice fundamentale, aceasta s-a petrecut într-un climat marcat de ostilitate reciproc?. Procesul a început cu o controvers? local? între bizantini. C? aceast? controvers? a fost de fapt o confruntare între teoriile metafizice augustiniene despre fiin?a divin? ?i teologia apofatic? a R?s?ritului, a devenit limpede doar în ultimii ani, pe m?sur? ce cercet?torii au clarificat motiva?iile ambelor p?r?i.

Neiscusitul reprezentant al Apusului în aceast? disput? a fost Varlaam din Calabria, un monah ortodox care a îmbinat anumite elemente din gândirea augustinian? ?i le-a încorporat în propria sa teologie marcat? de particularism.

Read more

Despre îndep?rtarea ?i ruperea papalit??ii de Biserica Ortodox?

Autor: Ioan Vl?duca

Romei vechi i s-a recunoscut la început primatul de onoare pe baza faptului c? era capitala imperiului. În anul 330, Constantinopolul a devenit noua capital?. De aceea, la Sinodul al II-lea a toat? lumea s-a hot?rât ca “dup? episcopul Romei, întâietatea cinstei s? o aib? episcopul Constantinopolului, pentru c? cetatea aceasta este Roma Nou?

Pierzând din mâini capitala, papii au început s? aib? gânduri de suprema?ie lumeasc?. Pentru a pune cap?t preten?iilor neîntemeiate ale acestora, la Sinodul al VI-lea a toat? lumea s-a hot?rât ca “scaunul Constantinopolului s? aib? parte de întâiet??i deopotriv? cu ale scaunului Romei vechi, ?i ca în lucrurile biserice?ti s? se fac? tot atât de mare ca ?i acela, fiind al doilea dup? acela.

Papii nu s-au mul?umit cu p?strarea titlului de onoare, ci c?utau o suprema?ie efectiv? asupra întregii lumi cre?tine. Pentru aceasta, pe la mijlocul secolului al IX-lea, s-au publicat în Occident – sub inspira?ia papii – ni?te documente false, cunoscute sub numele de “decrete pseudoisidoriene”. Prin acestea, papii erau ridica?i în fruntea tuturor episcopilor lumii ?i considera?i urma?i direc?i ai Sfântului Apostol Petru.

În anul 858, conduc?torul g?rzii imperiale, Fotie, a fost ales Patriarh al Constantinopolului. El era un om înv??at, energic ?i cu o via?? nep?tat?.

În anul 861 s-a convocat la Constantinopol un Sinod la care au fost invita?i to?i Patriarhii din R?s?rit ?i papa. Papa ?i-a trimis delega?ii la Sinod, cu scrisori în care î?i afirma drepturile sale de suprema?ie, cerând s? i le recunoasc? ?i Sinodul. Acest Sinod a recunoscut pe Sfântul Fotie ca Patriarh canonic, iar preten?iile papei au fost respinse, ar?tându-se c? problemele administrative ale imperiului sunt de competen?a împ?ratului, nu ale Sinodului. Delega?ii papali au semnat actul, dar când au ajuns la Roma au fost excomunica?i de papa Nicolae I, nemul?umit de presta?ia lor. De asemenea, papa a excomunicat pe Patriarhul Fotie împreun? cu tot clerul s?u.

Papa Nicolae I, atr?sese în mrejele sale Biserica bulgar?, cre?tinat? de curând de c?tre bizantini ?i îi trimisese preo?i latini ?i administra?ie de la Roma; de asemenea, introdusese diverse inova?ii în practica bisericeasc?. De aceea, Sfântul Patriarh Fotie a trimis c?tre Patriarhii din R?s?rit o enciclic? în care ar?ta inova?iile introduse de latini, pe lâng? faptul c? au n?v?lit ca ni?te tâlhari în Bulgaria, ?i au pus st?pânire spiritual? pe ea.

Sfântul Patriarh Fotie a prezentat urm?toarele inova?ii ale latinilor :

1. postesc sâmb?ta;

2. despart prima s?pt?mân? a Postului Mare de restul lui, mâncând în acea s?pt?mân? lapte, ou? ?i brânz?;

3. introduc celibatul (nec?s?toria) la preo?i ?i dispre?uiesc pe preo?ii r?s?riteni pentru faptul c? sunt c?s?tori?i;

4. nu recunosc ungerea cu Sfântul Mir f?cut? de preo?i ci numai mirungerea f?cut? de episcop;

5. au falsificat înv???tura despre Sfânta Treime, introducând în Simbolul de credin?? adaosul “Filioque” (c? Duhul Sfânt purcede ?i de la Fiul).

În august – septembrie 867, la Constantinopol, Sfântul Patriarh Fotie a întrunit un Sinod la care a luat parte ?i împ?ratul Mihail al III-lea. Sinodul l-a excomunicat pe papa Nicolae I ?i a condamnat aceste inova?ii.

În noaptea de 23 spre 24 septembrie 867, împ?ratul Mihail al III-lea a fost omorât de acoli?ii lui Vasile Macedoneanul. A doua zi, Vasile s-a proclamat singur împ?rat ?i apoi l-a exilat pe Sfântul Patriarh Fotie în m?n?stirea Skepe, pe Bosfor. În anul 869 s-a întrunit un sinod mincinos sub conducerea lui Vasile Macedoneanul; atunci a fost condamnat Patriarhul Fotie ?i to?i clericii hirotoni?i de el. Au fost condamna?i to?i ierarhii care au semnat actele Sinodului din 867 ?i s-a dat papei o mare putere jurisdic?ional? asupra Bisericii din R?s?rit, a?ezându-l pe pap? mai presus de Sinoade.

Alte noi preten?ii ale papei l-au f?cut îns? pe împ?ratul Vasile s? regrete îndep?rtarea Patriarhului Fotie, pe care l-a rugat apoi s? reia scaunul patriarhal.

În anul 879, Sfântul Patriarh Fotie a convocat un Sinod la Constantinopol, la care au luat parte 385 de episcopi, precum ?i reprezentan?ii papei Ioan al VIII-lea. Sinodul recunoa?te în unanimitate pe Sfântul Fotie, ca Patriarh legitim, anuleaz? deciziile Sinodului din 869 ?i hot?r??te ca Simbolul Credin?ei s? se rosteasc? f?r? adaosul “Filioque“. Indignat, papa hot?r??te excomunicarea Patriarhului Fotie ?i a celorlal?i episcopi ortodoc?i.

Mai târziu, în secolul al IX-lea, împ?ratul Constantin Monomahul a propus ?inerea unui Sinod la Constantinopol, urm?rind unirea cu papa din considerente militare. Acest Sinod a avut loc în anul 1054. Papa s-a învoit s? trimit? trei delega?i, în frunte cu cardinalul Humbert, un om înv??at, dar înfumurat ?i violent.

Preten?iile delega?ilor papali, fiind inadmisibile, au fost respinse. Drept r?spuns, ei au formulat în limba latin? un decret de excomunicare (anatem?) asupra Patriarhului Mihail Cerularie ?i a Bisericii de R?s?rit, iar apoi au p?r?sit Constantinopolul.

Sinodul a întors anatema asupra celor care au pronun?at-o, iar pe papa l-au ?ters din dipticele (pomelnicele) Bisericii Ortodoxe.

Astfel s-a rupt adunarea papista?ilor de Biserica cea Una, Sfânt?, Soborniceasc? ?i Apostoleasc?.

Aducerea la Bari a Cinstitelor Moa?te ale Sfîntului Nicolae, Arhiepiscopul din Mira Lichiei

S? nu te minunezi, iubite cititor, c? a voit Dumnezeu de a mutat trupurile sfin?ilor din p?r?ile R?s?ritului la Apus, fiindc? n?v?leau multe r?ut??i de la p?gînii agareni asupra dreptei credin?e; precum asemenea s? nu te minunezi, c? a adus moa?tele Sfîntului Nicolae de la Mira Lichiei la Var.

Aceasta s-a f?cut, nu pentru cea mai mult? dreapt? credin?? a apusenilor, nici pentru credin?a cea rea a r?s?ritenilor, pentru c? r?s?ritenii, cu darul lui Dumnezeu, petreceau f?r? de prihan? întru buna credin?? a p?rin?ilor lor; iar apusenii este ar?tat c? de la începutul anului 809, de la na?terea lui Hristos, au scornit un lucru nou în m?rturisirea credin?ei despre purcederea Sfîntului Duh. Deci, Dumnezeu a trimis trupurile sfin?ilor S?i de la R?s?rit la Apus, ca pe oarecare apostoli vii, care, sf?tuiau cu facerile de minuni, pe cei de acolo, s? se întoarc? iar??i la m?rturisirea credin?ei celei dintîi, împreun? cu r?s?ritenii. Pentru c? minunile nu se fac pentru cei dreptcredincio?i, nici la unii ca ace?tia se trimit ucenicii lui Hristos la propov?duire, ci prin mijlocul celor blînzi, care merg ca oile prin mijlocul potrivnicilor lor.

[ CITESTE PROLOAGELE ACESTEI ADUCERI AMINTE ]