Despre cum s-a facut papa pe sine imparat si Dumnezeu (Manastirea Paraklitu, Muntele Athos)

Na?terea papismului

Biserica, în decursul primului mileniu al existen?ei sale, ?i-a p?strat unitatea în R?s?rit ?i în apus cu toate tangajele conjuncturale pe care le-au creat ereziile, schismele ?i feluritele neân?elegeri. Ruperea Cre?tin?t??ii apusene din trupul Bisericii lui Hristos, cea Una, Sfânt?, Soborniceasc? ?i Apostoleasc?, a?a cum ea s-a definitivat în 1054, a constituit sfâr?itul tragic al unor lungi procese de alterare în spa?iul Europei Apusene, pe trei planuri strâns legate între ele: a) teologic, b) bisericesc ?i c) politic.

Read more

IPS Hierotheos Vlachos despre pelerinajul facut la Iasi, la hramul Cuvioasei Parascheva (2011)

MITROPOLITUL IEROTEI DE NAVPAKTOS POVESTE?TE GRECILOR DESPRE PELERINAJUL S?U ÎN ROMÂNIA:

La invita?ia ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei ?i Bucovinei, din cadrul Patriarhiei României, de a aduce sfintele moa?te ale Sfântului Policarp, care se p?streaz? în Sfânta M?n?stire a Adormirii N?sc?toarei de Dumnezeu – Ampelakiotissa, la Ia?i în România, cu prilejul marelui praznic local al Sfintei Parascheva din Epivata, mi s-a dat prilejul s? vizitez pentru a treia oar? aceast? Sfânt? Mitropolie ?i îndeosebi ora?ul Ia?i.
Prima dat? a fost în anul 2003, când l-am înso?it pe fericitul întru adormire Arhiepiscop al Atenei ?i a toat? Elada, Hristodulos, în vizita sa irenic?, pe când mitropolit al Moldovei era actualul Patriarh Daniel. A doua oar?, anul trecut (2010), când împreun? cu un grup de pelerini am vrut s? cunosc m?n?stirile în care a tr?it Cuviosul Paisie Velicikovski, acest mare isihast ucrainean; iar a treia oar? a fost anul acesta, la praznicul Sfintei Parascheva din Epivata.

Read more

Medjugorje – DOSARUL UNEI MISTIFICARI (Ioan Butiurca)

MEDJUGORJE, DOSARUL UNEI MISTIFICARI

Ioan Butiurca

La un sfert de secol dupa ce a devenit unul dintre cele mai faimoase centre de pelerinaj din intreaga lume, Medjugorie a ajuns un spatiu al „schismei, dezordinii religioase, neascultarii si activitatii anti-ecleziastice”. Caracterizarea, care apartine lui Ratko Peric, episcopul romano-catolic al asezarii bosniace, pune intr-o lumina sumbra Medjugorie, considerat de milioane de persoane locul ales de Dumnezeu pentru a transmite mesaje intregii omeniri, prin intermediul Fecioarei Maria. In realitate, evenimentele au demonstrat ca fenomenul Medjugorie face parte din tendinta lumii contemporane de a imbratisa apostazia generala, proces cauzat de slabirea discernamantului duhovnicesc.

Pentru cei care se intreaba cum a fost posibil ca zeci de milioane de oameni sa accepte ca fiind reale evenimentele de la Medjugorie, cel mai plauzibil raspuns poate fi gasit intr-o carte cu valoare premonitorie, aparuta in 1972. In „Ortodoxia si religia viitorului”, ieromonahul Seraphim Rose avertiza ca lumea se afla in zorii unei noi ere, cea a revarsarii unui duh strain de Duhul Sfant, rezultat al actiunilor demonice care imita constant lucrarea lui Dumnezeu.

Read more

Biserica Georgiei a condamnat Acordul de la Balamand si recunoasterea tainelor eterodocsilor sau Teoria Ramificatiilor (1998)

REZOLUTIA BISERICII ORTODOXE GEORGIENE PRIVIND ECUMENISMUL

8 octombrie 1998,

Sarbatoarea Sfantului Arsenie cel Mare,

Catolicos al Georgiei ( + 887)

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Georgiei s-a intalnit pentru sesiunea din 8 octombrie in sala de conferinte a Resedintei Patriarhale. La sesiune au fost prezenti toti cei 24 de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe a Georgiei. Sfantul Sinod a fost prezidat de Sanctitatea Sa Ilia II, Patriarh-Catolicos a Toata Georgia.

Sfantul Sinod a adoptat, alaturi de alte decizii de ordin administrativ si ierarhic, o hotarare eclesiastica insemnata. Impreuna cu Hotararea se aflau concluziile Comisiei Teologice care au constituit partea canonica a Hotararii Sinodale.

Chestiunile la care se refera Hotararea sunt:

1. Documentele adoptate de Comisiile Teologice ortodoxe si ne-ortodoxe

a) asa-numita Declaratie de la Balamand (intre ortodocsi si catolici)

b) asa-numita Declaratie de la Chambesy (intre ortodocsi si ne-calcedoneni)

c) asa-numitul Acord Antiohian (intre Patriarhia Ortodoxa a Antiohiei si monofizisii sirieni)

2. Sarbatorirea invierii Domnului pe stil nou de catre Biserica Ortodoxa Autonoma a Finlandei

3. Noua invatatura eclesiologica eretica – despre existenta Harului Mantuitor in afara granitelor canonice ale Bisericii – asa-numita Teorie a Ramificatiilor.

4. Savarsirea de rugaciuni comune si unele cazuri de Comuniune cu ereticii.

Documentul ce urmeaza denunta erezia ecleziologica, asa-numita Teorie a Ramificatiilor, aparuta in mediile teologiei moderniste. In aceste conditii s-a luat in considerare invatatura Sfintilor Parinti si Canoanele Bisericii. Invataturile reprezinta marturisirea eclesiologiei ortodoxe.

Read more

Francisc de Assisi sau “mistica” inselata a Apusul catolic

din Sfantul Ignatie Briancianinov: Despre Inselare

[…] O mare parte dintre nevoitorii Bisericii Apusene, socotiti in sanul acesteia ca foarte mari sfinti – aceasta dupa caderea ei de la Biserica Rasari­teana si indepartarea Sfantului Duh de la ea – s-au rugat si au ajuns la vedenii, bineinteles mincinoase, prin metoda pe care am amintit-o. Acesti paruti sfinti se aflau in cea mai cumplita inselare draceasca. Inse­larea isi ridica, deja, in chip firesc capul pe temeiul hulirii impotriva lui Dumnezeu prin care este schimo­nosita la eretici credinta dogmatica.

Read more

ACORDUL DE LA BALAMAND SI SINODUL BOR (un dialog interesant)

Circula pe mailuri si pe bloguri un apel al unui “frate teolog” referitor la problema Acordului de la Balamand:

Fratilor, ati trecut cu vederea un lucru foarte important, pe care il trec multi cu vederea sau le scapa, anume faptul ca Sinodul BOR este singurul sinod din Ortodoxie care a acceptat oficial Acordul de la Balamand (iata ce spunea mai sus Sf. Chinotita:

Read more

FILIOQUE: IMPLICATIILE EREZIEI IN ECLESIOLOGIE

ziarul Lumina (Viorel I. Coman): Teologia ortodox? a secolului XX : Implica?iile adaosului Filioque în eclesiologie

Dogma Bisericii nu este o ra?ionalizare abstract?, un exerci?iu gratuit al gândirii omene?ti, ci un adev?r întrupat, devia?iile doctrinare soldându-se cu consecin?e acute în via?a practic? a Bisericii. Maniera cum Biserica percepe triadologia se oglinde?te în eclesiologie. Filioque, dup? m?rturia lui Kallistos Ware, “nu numai c? distruge echilibrul între cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi, ci duce de asemenea la o gre?it? în?elegere a lucr?rii Duhului în lume ?i încurajeaz? o doctrin? fals? despre Biseric?”.

Read more

VARLAAM DIN CALABRIA SI ISIHASMUL ORTODOX

VARLAAM ?I ISIHA?TII

Sursa: David Bradshaw – Metafizica energiilor divine ?i schisma Bisericii, editura Ecclesiast, 2011, traducere de Drago? Dâsc? ?i protos. Vasile Bîrzu

Este limpede c? abisul care îl separ? pe Augustin de tradi?ia r?s?ritean? este imens. Acest abis al deosebirilor implic? chestiuni fundamentale precum natura fiin?ei, simplitatea lui Dumnezeu, inteligibilitatea lui Dumnezeu ?i ?elul suprem al existen?ei omului. Probabil, lucrul cel mai remarcabil este c? presupunerile augustiniene pe care le-am schi?at în subcapitolul anterior au ajuns s? domine Apusul, în timp ce în R?s?rit nu au avut nici o influen?? ?i, totu?i, pentru aproape o mie de ani, nici o parte nu a recunoscut ceea ce se petrecuse. În schimb, controversa dintre ele s-a centrat pe chestiuni relativ periferice precum filioque ?i rolul papalit??ii. Când, într-un târziu, s-a admis existen?a unor deosebiri filozofice fundamentale, aceasta s-a petrecut într-un climat marcat de ostilitate reciproc?. Procesul a început cu o controvers? local? între bizantini. C? aceast? controvers? a fost de fapt o confruntare între teoriile metafizice augustiniene despre fiin?a divin? ?i teologia apofatic? a R?s?ritului, a devenit limpede doar în ultimii ani, pe m?sur? ce cercet?torii au clarificat motiva?iile ambelor p?r?i.

Neiscusitul reprezentant al Apusului în aceast? disput? a fost Varlaam din Calabria, un monah ortodox care a îmbinat anumite elemente din gândirea augustinian? ?i le-a încorporat în propria sa teologie marcat? de particularism.

Read more

ACORDUL DE LA BALAMAND SI TEORIA “BISERICILOR SURORI” (Sf. Chinotita a Sf. Munte Athos)

Protestul Sfintei Chinotite a Sf. Munte Athos la adresa Acordului de la Balamand

Scrisoarea catre Patriarhul ecumenic/ 8 decembrie 1993

Dumnezeiestii Sale Prea Fericiri, Patriarhul Ecumenic, Parintele si Stapanul nostru, Chirio Chir Vartolomeu,

Prea Sfin?ite Parinte si Stapane:

Unirea Bisericilor sau, mai precis, unirea heterodocsilor cu Biserica noastra cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca este de dorit si de c?tre noi, ca sa se poate implini rugaciunea Domnului, … ca toti una sa fie (Ioan 17:21). În orice caz, intelegem si asteptam potrivit intelegerii Ortodoxe. Precum ne aduce aminte Profesorul Ioannis Romanides, „Hristos se roaga aici ca ucenicii Sai si ucenicii acestora sa poata deveni, in aceasta viata, una in vederea slavei Sale (pe care El o are prin fire de la Tatal) atunci cand vor deveni madulare ale Trupului Sau, Biserica…” Pentru aceasta, de fiecare data cand crestinii heterodocsi ne viziteaza, în vreme ce le oferim dragoste si ospitalitate intru Hristos, suntem constienti cu durere ca suntem despartiti in credinta si, din aceast? pricin?, nu putem avea o comuniune ecleziastica.

Read more