Biserica Georgiei a condamnat Acordul de la Balamand si recunoasterea tainelor eterodocsilor sau Teoria Ramificatiilor (1998)

REZOLUTIA BISERICII ORTODOXE GEORGIENE PRIVIND ECUMENISMUL

8 octombrie 1998,

Sarbatoarea Sfantului Arsenie cel Mare,

Catolicos al Georgiei ( + 887)

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Georgiei s-a intalnit pentru sesiunea din 8 octombrie in sala de conferinte a Resedintei Patriarhale. La sesiune au fost prezenti toti cei 24 de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe a Georgiei. Sfantul Sinod a fost prezidat de Sanctitatea Sa Ilia II, Patriarh-Catolicos a Toata Georgia.

Sfantul Sinod a adoptat, alaturi de alte decizii de ordin administrativ si ierarhic, o hotarare eclesiastica insemnata. Impreuna cu Hotararea se aflau concluziile Comisiei Teologice care au constituit partea canonica a Hotararii Sinodale.

Chestiunile la care se refera Hotararea sunt:

1. Documentele adoptate de Comisiile Teologice ortodoxe si ne-ortodoxe

a) asa-numita Declaratie de la Balamand (intre ortodocsi si catolici)

b) asa-numita Declaratie de la Chambesy (intre ortodocsi si ne-calcedoneni)

c) asa-numitul Acord Antiohian (intre Patriarhia Ortodoxa a Antiohiei si monofizisii sirieni)

2. Sarbatorirea invierii Domnului pe stil nou de catre Biserica Ortodoxa Autonoma a Finlandei

3. Noua invatatura eclesiologica eretica – despre existenta Harului Mantuitor in afara granitelor canonice ale Bisericii – asa-numita Teorie a Ramificatiilor.

4. Savarsirea de rugaciuni comune si unele cazuri de Comuniune cu ereticii.

Documentul ce urmeaza denunta erezia ecleziologica, asa-numita Teorie a Ramificatiilor, aparuta in mediile teologiei moderniste. In aceste conditii s-a luat in considerare invatatura Sfintilor Parinti si Canoanele Bisericii. Invataturile reprezinta marturisirea eclesiologiei ortodoxe.

Read more

Conferin?a de pres? a pre?edin?ilor Comisiei teologice de la Viena

Mai jos sunt redate extrasele din ceea ce Arhiepiscopul Kurt Koch, seful Consiliului Pontifical pentru Unitatea Crestinilor din cadrul Vaticanului si Mitropolitului Ioannis Zizioulas de Pergam au avut de spus la conferinta de presa sustinuta vineri, 24 septembrie, la Viena. Arhiepiscopul Koch a vorbit in limba germana, iar Mitropolitul Ioannis in engleza.

Mitropolitul Ioannis Zizoulas de Pergam: “Nu sunt nori de neincredere intre cele doua Biserici. Predecesorii nostri si mai ales liderii bisericilor noastre atat din partea catolica, cat si din cea ortodoxa, au pregatit calea pentru o discutie frateasca si prieteneasca. Trebuie sa va asigur ca acest duh a predominat in discutiile noastre. Si, prin urmare, doresc sa va asigur ca daca continuam asa, Dumnezeu va gasi o modalitate de a depasi toate dificultatile care raman, si va duce cele doua biserici – cele mai vechi biserici, care impart acelasi trecut ecumenic, aceleasi traditii, acelasi inteles asupra bisericii – la deplina comuniune”.

Arhiepiscopul Kurt Koch a citat din comentariul Papei Ioan Paul al II-lea despre cele doua biserici ca fiind cei doi plamani ai Crestinatatii si a spus ca acestia trebuie sa practice sa respire impreuna. “Aceasta tema [a primatului] este dificila, dar necesara, deoarece am trait impreuna in diversitate, dar, in acelasi timp, si in unitate in primul mileniu crestin, insa al doilea mileniu crestin – in care am crescut separati – sta intre noi *(ne desparte)”. “Papa Benedict al XVI-lea a spus deja in prelegerea sa faimoasa de la Graz din 1976 ca nu ne putem astepta mai mult de la ortodocsi decat ceea ce a fost practicat in primul mileniu. Deci, dialogul de baza este despre modul cum aceste biserici au trait in primul mileniu si cum putem noi sa gasim astazi o noua cale (comuna). Acest dialog are nevoie de spatiu liber (‘Freiraum’) si de rabdare. Stiu ca anumiti oameni pot fi nerabdatori, dar rabdarea este expresia iubirii. Oamenii stiu din propria lor experienta ce inseamna atunci cand doi soti se despart – noi avem 1000 de ani de recuperat. Trebuie, si dorim, sa gasim cai noi, deoarece Iisus ne-a dat misiunea ca sa traim impreuna.

La sectiunea dedicata intrebarilor, Arhiepisocpul Koch a spus: “Cred ca exista cu siguranta o recunoastere a faptului ca in primele zile ale Bisericii a existat o practica sau o ordine a lucrurilor in care Roma a avut un rol special, unul primordial. Noi inca trebuie sa vorbim despre ceea ce a insemnat si a implicat acest lucru. La Ravenna a avut loc marea recunoastere a faptului ca trebuie sa fi existat un protos, primul, la toate nivelurile – la nivelul bisericii locale, la nivel de regiune si la nivel universal. Acum ne aflam la nivelul universal si cautam mai indeaproape sa vedem cum arata acest protos la momentul respectiv. Aceasta este ceva nou”.

Mitropolitul Ioannis Zizoulas de Pergam: “Noi inca studiem primul mileniu si nu am ajuns inca la o concluzie. Dar principalul si cel mai important lucru pe care l-am descoprit in urma discutiilor este ca ceea ce am decis la Ravenna pare sa fie confirmat si de istoria primului mileniu”. “Cu alte cuvinte, in primul mileniu a existat o recunoastere a rolului deosebit pe care episcopul Romei l-a avut in cadrul Bisericii. A mai fost si faptul ca acesta nu a operat fara consultarea celorlalti episcopi in jurisdictia sa, precum si pe plan universal. Asadar, am descoperit acest lucru in istorie si este un aspect important”.

“Biserica Rusa a absentat de la Ravenna din motive care nu au avut nimic de-a face cu dialogul nostru. Aceasta nu a parasit Ravenna din cauza dialogului. Ceea ce am decis la Ravenna a fost deja pregatit de precedentele intalniri la care si Biserica Rusa a participat de asemenea. Prin urmare, in esenta nu exista nicio problema… Per ansamblu, ideile de baza de la Ravenna sunt acceptate de catre toate bisericile ortodoxe”.

Intrebat fiind care este modelul de unire care s-a propus in cadrul discutiilor, Arhiepiscopul Kurt Koch a raspuns: “Aceasta va fi marele semn de intrebare pentru viitor. In primul rand, am inceput dialogul cu descrierea, de catre fiecare biserica in parte, a viziunii proprii pe care o are asupra unirii. Viziunile catolicilor si ale ortodocsilor probabil nu vor fi aceleasi. Am observat intrebarile la care va trebui sa raspundem – primatul papal si sinodalitatea. Biserica Catolica are un primat papal puternic, dar probabil ca sinodalitatea nu s-a dezvoltat la fel ca la ortodocsi. Punctul forte al Bisericii Ortodoxe este sinodalitate, dar doctrina primatului *(suprematiei) nu este asa de puternica. Vom fi capabili sa ne imbogatim reciproc. Principiul de baza al Ecumenismului consta in schimbul de daruri. Primul pas este de a ne spune reciproc cum ne imaginam ca va arata unirea. Pentru Biserica Catolica, desigur, unirea fara episcopul Romei *(primatul papal) este de neimaginat. Aceasta deoarece problema episcopului Romei nu este doar o chestiune de organizare, ci si una teologica. Dialogul despre felul cum aceasta unire trebuie sa prinda forma trebuie continuat in mod intens. Unirea inseamna ca ne vedem reciproc, pe deplin, drept biserici surori. In felul cum Biserica catolica din Viena este biserica sora a celeia din Basel, in acelasi mod si Biserica Ortodoxa va fi biserica sora pentru noi”.

“Cred ca si insusi papa gandeste in aceasta directie. El a spus anglicanilor care doreau sa revina *(la catolicism) ca vor putea sa-si pastreze traditia lor si sa celebreze liturghia lor. Deci, el insusi a spus ca trebuie sa existe diversitate. Acesta va fi al doilea pas. Este insa mult prea devreme sa ne punem intrebarea reciproca cum putem face acest lucru impreuna”.

Mitropolitul Ioannis Zizoulas de Pergam: “Sunt in deplin acord cu ceea ce Arhiepiscopul Koch a spus. Modelul va aparea in viitor. Noi nu operam cu un model preconceput. Acesta va fi rezultatul unei anumite… as spune – n-as numi-o reforma, c? este prea dur – ci adaptare din ambele parti. Ceea ce ortodocsii trebuie sa consolideze este unitatea lor universala si, de asemenea, conceptia despre primat. Si poate partea catolica trebuie sa consolideze mai mult dimensiunea sinodalitatii. Daca aceste doua lucruri s-ar intampla, rezultatul se va alatura conceptiei unei biserici care este unita in structura sa de baza, in mod corect”.

“Desigur, trebuie sa fim de asemenea uniti si in credinta. Exista anumite lucruri fundamentale care trebuiesc clarificate in materie de credinta. Restul poate fi lasat diversitatii. Exista obiceiuri, ritualuri liturgice si alte practici care pot fi aranjate in mod liber de fiecare biserica in parte. In ceea ce priveste sinodul ortodox, recunoastem ca autocefalia este o problema, mai ales atunci cand este asociata cu aspectele nationaliste. Dar sunt bucuros sa va spun ca facem progrese semnificative in privinta organizarii sinodului pan-ortodox si speram ca in curand vom putea sa convocam un astfel de sinod”.

“Urmatoarea intalnire va depinde de progresul pe care-l facem pe aceasta tema pe care o discutam acum. Se pare ca vom avea o usoara schimbare a subiectului nostru de discutie, mai precis vom face ca materialul istoric sa se centreze mai mult pe temele teologice. Acest lucru va necesita o alta perioada de pregatiri pentru subcomisii si pentru dezbateri – care va fi, probabil, de un an. Speram astfel ca in doi ani sa convocam din nou plenul Comisiei. Dar aceasta va depinde de progresul pe care-l facem acum”.

Arhiepiscopul Kurt Koch: “Astazi si maine (vineri si sambata) vom continua sa discutam despre munca de pe viitor. Acest dialog poate fi fructuos pentru realitatea de a trai impreuna. Cu cat ne recunoastem reciproc drept biserici surori si traim in unitate, mai mult ca sigur acest dialog va avea un efect asupra vietii de zi cu zi. Cu bisericile ortodoxe impartasim aproape totul in materie de credinta, dar avem cultura diferita din pricina divizarii pe care am experimentat-o in mileniul trecut. Cu bisericile protestante nu avem atat de multe in comun in materie de credinta, dar avem aceeasi cultura. Diferentele culturale pot juca un rol care nu exista la nivel teologic. Aici trebuie sa ne intalnim fiecare in mod direct. Ne-am obisnuit sa avem un sentiment ciudat despre rusi, deoarece nu ne-am asezat niciodata sa bem cu ei un pahar de vodka. Invatarea depinde de intalnirea reciproca”.

Un jurnalist l-a intrebat daca va exista, la nivel comun, un “Document de la Viena”, asa cum a fost declaratia comuna din 2007 de la Ravenna. “Cred ca acest lucru este nerealist”, a spus Arhiepiscopul Kokh. “Va veni momentul potrivit. Va fi cu siguranta un comunicat, dar documentul inca poate astepta”.

Tom Heneghan

Sursa: http://blogs.reuters.com/faithworld/2010/09/24/catholics-and-orthodox-report-promising-progress-in-latest-round-of-unity-talks/
Traducere: Dan Camen