Noul papa Francisc I nu este chiar atat de catolic pe cat il crede lumea

Anglicanii se bucura de alegerea noului papa, pentru ca Jorge Bergoglio a declarat de mai multe ori ca “biserica universala are nevoie de anglicani” si ca “ordinariatul nu e necesar”. Iata ce declara un fost lider anglican:

“Intr-o zi m-a chemat sa iau micul dejun cu el si mi-a spus foarte clar ca Ordinariatul (1) nu e necesar si ca biserica (catolica, n.n.) are nevoie de noi, anglicanii” (Sursa)

Asta inseamna ca practic noul papa este de parere ca catolicii pot sa aiba comuniune cu anglicanii si fara aceasta “convertire”. Doctrina este din nou irelevanta pentru catolici, un nou aggiornamento erodeaza si mai mult substanta credintei catolice.

Dar nu doar cu anglicanii se arata mai putin catolic noul papa, ci si cu protestantii. Bombardati de gesturile fatarnice se smerenie si umilitate a noului papa, presa mainstream a omis sa raporteze umilitatea pe care noul papa o are si fata de protestanti. Astfel, pe 19 Iunie 2006, pe stadionul Luna Park din Buenos Aires, actualul papa a ingenuncheat in fata pastorului protestant “Carlos Miranda” ca sa ia “bunecuvantare” de la el (mai multe detalii). Iata deci ca noul papa cere binecuvantare nu doar de la catolici ci si de la protestanti.

papa-se-inchina-in-fata-unui-pastor-protestant

Noul papa nu a uitat insa nici religia iudaica, stirea cu participarea acestuia la Hanukka fiind redata si in presa romaneasca (vezi aici). Ce nu s-a spus in presa este insa faptul ca de Hanukka evreii o data cu aprinderea sfesnicului zic si o rugaciune:

Binecuvântat fii IEHOVA Dumnezeul-nost, Împ?ratul Zidirii,
Care ne-ai sanctificat prin poruncile Tale ?i ne-ai poruncit s? fim o lumin? a neamurilor,
?i ne-ai dat pe Ie?ua Mesia [Isus Cristos], Lumina Lumii.

Evident, prin Iesua Mesia din aceasta rugaciune evreii nu se refera la Iisus Hristos, deoarece evreii inca il asteapta pe Mesia. Participarea la un ritual iudaic in care nu doar se comemoreaza un eveniment istoric din istoria poporului evreu – care eveniment este recunoscut si apreciat si de crestini – dar o data cu acest ritual se neaga existenta si venirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos si se afirma universalitatea religiei iudaice, nu reprezinta doar un act de lepadare de Hristos, dar si o lipsa de minima demnitate pentru un lider religios, pentru valorile si credinta pe care le afirma.

Pe langa lipsa de demnitate – sa zicem ca este umil – noul papa arata insa si o problematica superficialitate, ignorand lucruri evidente pentru toti crestinii in numele unei false iubiri si comuniuni care nu are nevoie de co-participare la ritualurile religiilor respective. Una e sa bei un ceai cu un anglican si alta e sa spui ca dogmele nu mai conteaza. Una e sa te declari prieten cu evreii si alta e sa participi la un ritual in care se neaga Hristos. Una e sa recunosti valorile protestantilor si sa incurajezi impreuna-lucrarea pentru ajutorarea saracilor si pacea lumii si alta e sa te inchini in fata unui pastor – act de supunere fata de credinta celuilal si lepadare de propria credinta.

Note:
1. Ordinariatul este pentru anglicani ce a fost greco-catolicismul pentru ortodocsi: “va inchinati la papa dar va pastrati costumatia si pricesnele”

Medjugorje – DOSARUL UNEI MISTIFICARI (Ioan Butiurca)

MEDJUGORJE, DOSARUL UNEI MISTIFICARI

Ioan Butiurca

La un sfert de secol dupa ce a devenit unul dintre cele mai faimoase centre de pelerinaj din intreaga lume, Medjugorie a ajuns un spatiu al „schismei, dezordinii religioase, neascultarii si activitatii anti-ecleziastice”. Caracterizarea, care apartine lui Ratko Peric, episcopul romano-catolic al asezarii bosniace, pune intr-o lumina sumbra Medjugorie, considerat de milioane de persoane locul ales de Dumnezeu pentru a transmite mesaje intregii omeniri, prin intermediul Fecioarei Maria. In realitate, evenimentele au demonstrat ca fenomenul Medjugorie face parte din tendinta lumii contemporane de a imbratisa apostazia generala, proces cauzat de slabirea discernamantului duhovnicesc.

Pentru cei care se intreaba cum a fost posibil ca zeci de milioane de oameni sa accepte ca fiind reale evenimentele de la Medjugorie, cel mai plauzibil raspuns poate fi gasit intr-o carte cu valoare premonitorie, aparuta in 1972. In „Ortodoxia si religia viitorului”, ieromonahul Seraphim Rose avertiza ca lumea se afla in zorii unei noi ere, cea a revarsarii unui duh strain de Duhul Sfant, rezultat al actiunilor demonice care imita constant lucrarea lui Dumnezeu.

Read more

ACORDUL DE LA BALAMAND SI SINODUL BOR (un dialog interesant)

Circula pe mailuri si pe bloguri un apel al unui “frate teolog” referitor la problema Acordului de la Balamand:

Fratilor, ati trecut cu vederea un lucru foarte important, pe care il trec multi cu vederea sau le scapa, anume faptul ca Sinodul BOR este singurul sinod din Ortodoxie care a acceptat oficial Acordul de la Balamand (iata ce spunea mai sus Sf. Chinotita:

Read more

ACORDUL DE LA BALAMAND SI TEORIA “BISERICILOR SURORI” (Sf. Chinotita a Sf. Munte Athos)

Protestul Sfintei Chinotite a Sf. Munte Athos la adresa Acordului de la Balamand

Scrisoarea catre Patriarhul ecumenic/ 8 decembrie 1993

Dumnezeiestii Sale Prea Fericiri, Patriarhul Ecumenic, Parintele si Stapanul nostru, Chirio Chir Vartolomeu,

Prea Sfin?ite Parinte si Stapane:

Unirea Bisericilor sau, mai precis, unirea heterodocsilor cu Biserica noastra cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca este de dorit si de c?tre noi, ca sa se poate implini rugaciunea Domnului, … ca toti una sa fie (Ioan 17:21). În orice caz, intelegem si asteptam potrivit intelegerii Ortodoxe. Precum ne aduce aminte Profesorul Ioannis Romanides, „Hristos se roaga aici ca ucenicii Sai si ucenicii acestora sa poata deveni, in aceasta viata, una in vederea slavei Sale (pe care El o are prin fire de la Tatal) atunci cand vor deveni madulare ale Trupului Sau, Biserica…” Pentru aceasta, de fiecare data cand crestinii heterodocsi ne viziteaza, în vreme ce le oferim dragoste si ospitalitate intru Hristos, suntem constienti cu durere ca suntem despartiti in credinta si, din aceast? pricin?, nu putem avea o comuniune ecleziastica.

Read more

(II) TOMOSUL PATRIARHAL AL PATRIARHULUI ATHENAGORAS prin care s-au ridicat anatemele asupra ereziei catolice

Tomos patriahal prin care patriarhul Athenagoras ?i sinodul s?u
au ridicat din memoria ?i din sânul Bisericii anatema din 1054

Sursa: http://www.ecumenism.ro/cuvinte.asp?id=56

Acest tomos a fost citit în catedrala din Phanar de c?tre patriarhul ecumenic Athenagoras.

ATHENAGORAS
prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop de Constantinopol, noua Rom?, ?i patriarh ecumenic
În numele sfintei, unifiin?ialei, d?t?toarei de via?? ?i nedesp?r?itei Treimi.

Read more

(I) PATRIARHUL ATHENAGORAS SI RIDICAREA ANATEMELOR ASUPRA EREZIEI CATOLICE (declaratie comuna cu Papa Paul al VI-lea)

 

Declara?ia comun? a papei Paul al VI-lea
?i a patriarhului Athenagoras exprimând decizia lor
de a ridica din memoria ?i din mijlocul Bisericii
sentin?ele de excomunicare din anul 1054

Sursa: http://www.ecumenism.ro/cuvinte.asp?id=41

Aceast? declara?ie comun? a fost citit? în sesiunea solemn? a Conciliului Vatican II de c?tre Monseniorul Jean Willebrands. În acela?i timp, ea a fost citit? de c?tre secretarul Sfântului Sinod, în catedrala din Phanar.

Read more

PATRIARHUL ATENAGORA IN ROMANIA: BISERICA ROMANA RESPINGEA, IN 1967, DEMERSURILE ACESTUIA FATA DE CATOLICI

Vizita Patriarhului Ecumenic Atenagora I în România – octombrie 1967

Sursa: Agentia Basilica

(…) Dialog în dragoste despre viitorul Bisericii

Ultima parte a vizitei a fost dedicat? dialogului bilateral, pe marginea urm?toarelor chestiuni de importan?? major?: stadiul ?i perspectivele lucr?rilor în vederea Sinodului Panortodox; problemele privind rela?iile cu celelalte Biserici Cre?tine ?i pozi?ia Bisericii Ortodoxe în cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Al?turi de acestea, au mai fost abordate problema a?ez?mintelor române de la Ierusalim ?i prezen?a româneasc? la Sfântul Munte.

Read more

CINE A FOST PATRIARHUL ATHENAGORAS?

Articol preluat de la: http://ro.orthodoxwiki.org

Preafericitul Patriarh Atenagora I (grece?te: ?????????? ?’ ), n?scut Aristokles Spyrou (?????????? ??????), a fost al 268-lea succesor al Apostolului Andrei ?i Patriarh Ecumenic al Constantinopolului din 1948 pân? în 1972.

Via?a laic?

Patriarhul Atenagora s-a n?scut în Vasilikón, lâng? Ioánnina, Epir, Grecia, în 25 martie 1886. Fiul unui doctor de ?ar?, mama sa a murit pe când el avea doar 13 ani. A studiat la ?coala Teologic? Patriarhal? din Halki, absolvind în 1910. Dup? absolvire a fost tuns c?lug?r ?i hirotonit diacon, primind numele de Atenagora. A slujit ca arhidiacon în Eparhia de Pelagonia înainte de a deveni secretarul Arhiepiscopului Meletie al Atenei (?i viitor patriarh ecumenic) în 1919. A fost hirotonit la rangul de episcop ca Mitropolit de Corfu în decembrie 1922, pe când înc? era diacon.

Read more

PARINTELE MARCU MANOLIS: MEMORIUL SAU DESPRE ATITUDINILE APOSTATE ALE PATRIARHULUI ATENAGORA

Sursa: graiulortodox

(…) Aceast? atitudine o transmite ?i „memoriul de ap?rare” de mai jos al diaconului Marcu Manolis pe care l-a redactat prin iunie 1970, a doua zi dup? prigoana pe care a exercitat-o asupra sa Arhiepiscopul Ieronim I, pentru c? P?rintele Marcu a refuzat s? participe la pomenirea pentru restabilirea s?n?t??ii ereziarhului arhiecumenist ?i mason Atenagora (într-o sear? a lunii martie 1970, de la sfâr?itul slujbei vecerniei) ?i i-a îndemnat pe credincio?ii participan?i de la M?n?stirea Petraki ca nici ei s? nu participe, ci s? îl urmeze ie?ind din Biseric?. Acela?i lucru l-a repetat ?i în ziua urm?toare, dup? Liturghia Darurilor mai-înainte sfin?ite.

Al?tur?m exemplara sa ap?rare:

„MEMORIU DE AP?RARE

Chiar în momentele în care Arhiepiscopia Atenei a ordonat prin enciclic? clericilor ei s? s?vâr?easc? pomeniri pentru restabilirea s?n?t??ii Patriarhului Ecumenic Atenagora ?i s? psalmodieze împreun? cu poporul Bisericii „Întru mul?i ani st?pâne…”, Sanctitatea Sa  Patriarhul Ecumenic în interviul dat c?tre ziaristul unui cotidian atenian a lansat înc? o acuza?ie împotriva Sfintei Biserici ?i împotriva bravilor ap?r?tori ai Ortodoxiei, a celor care au luptat ca mireasa lui Hristos s? nu fie supus? papismului arogant.

Iat? care sunt aceste declara?ii inimaginabile:

“În anul 1054 când s-a f?cut schisma existau diferen?e mai grave decât cele de ast?zi, dar a continuat s? existe potirul comun, care atunci nu a fost întrerupt. Aruncându-se anatema, a urmat s? nu mai avem nici comuniunea sacramental?. Care este piedica? Le cer teologilor s? îmi spun? acest lucru. Vrem sau nu vrem unire? Nu este posibil s? ne rug?m în Biserici «pentru unirea tuturor» ?i s? evit?m unirea. Fie suntem sinceri, fie suntem ipocri?i atunci când ne rug?m pentru Unirea Bisericilor. Teologii sunt chema?i s? g?seasc? solu?ie. În ce prive?te FILIOQUE, nu cred s? existe impediment.”

Read more