COMUNICAT AL SFINTEI COMUNIT??I A SFÂNTULUI MUNTE ATHOS

Sfânta Comunitate a Sfântului Munte Athos – Karyes, 17/30.12.2006

Nr. Protocol F.2/7/2310

Recenta vizit? a Papei Benedict al XVI-lea la Patriarhia Ecumenic?, cu ocazia pr?znuirii Sfântului Andrei (30 noiembrie 2006), s?rb?toarea tronului patriarhal, ?i vizita ulterioar? a Arhiepiscopului Hristodul al Atenei la Vatican (14 decembrie 2006) au pricinuit impresii, aprecieri ?i reac?ii variate. L?sând la o parte estim?rile pozitive sau negative pe care presa secularizat? le-a f?cut pe marginea acestor evenimente, vom insista asupra aspectelor care privesc mântuirea noastr?, pentru care am ie?it din lume în pustia Sfântului Munte.

Ca monahi aghiori?i, respect?m Patriarhia Ecumenic?, sub a c?rei jurisdic?ie canonic? ne afl?m. Cinstim ?i respect?m pe Patriarhul nostru Ecumenic, Bartolomeu, ?i ne bucur?m de cele pe care în chip pl?cut lui Dumnezeu ?i cu multe osteneli le lucreaz? în folosul Bisericii. Men?ion?m în mod deosebit ap?rarea cu dârzenie ?i tenacitate, în mijlocul unor condi?ii potrivnice, a drepturilor incontestabile ale Patriarhiei Ecumenice, sus?inerea Bisericilor Ortodoxe Locale aflate în situa?ii dificile ?i grija pentru transmiterea mesajului Bisericii Ortodoxe în lume. De asemenea, noi, monahii aghiori?i, respect?m Biserica Greciei din care provin cei mai mul?i dintre noi, precum ?i pe Prea Fericitul ei Întâist?t?tor.

Cu toate acestea, cele petrecute în timpul recentelor vizite, a Papei la Fanar ?i a Prea Fericitului Hristodul la Vatican, au pricinuit o profund? mâhnire în inimile noastre.

Dorim ?i ne vom lupta toat? via?a s? p?str?m comoara încredin?at? de Sfin?ii P?rin?i, pe care ne-au l?sat-o ca mo?tenire Sfin?ii Ctitori ai Sfintelor noastre M?n?stiri ?i pururi pomeni?ii p?rin?i dinainte de noi. Tr?im pe cât putem Taina Bisericii ?i Credin?a Ortodox? neîntinat? potrivit celor pe care zilnic le înv???m din Sfintele Slujbe, din citirile sfinte ?i din întreaga înv???tur? a Sfin?ilor P?rin?i, care este formulat? în scrierile lor ?i în hot?rârile Sinoadelor Ecumenice. P?zim ca pe lumina ochilor con?tiin?a noastr? dogmatic?, pe care o edific? cercetarea cu pl?cere a luptelor pline de râvn? ?i a izbânzilor împotriva feluritelor erezii, a luptelor Sfin?ilor P?rin?i M?rturisitori, ?i mai ales ale celui între Sfin?i P?rintelui nostru Grigorie Palama, ale Cuvio?ilor Mucenici Athoni?i ?i ale Cuviosului Mucenic Cozma, Protosul Sfântului Munte, ale c?rui Sfinte Moa?te cu mult? evlavie le s?rut?m ?i a c?rui sfânt? pomenire o pr?znuim. Ne temem s? t?cem ori de câte ori se pun probleme care privesc mo?tenirea l?sat? de P?rin?i. Sim?im greaua r?spundere fa?? de cuvio?ii p?rin?i ?i fra?i ai întregii Comunit??i athonite ?i fa?? de poporul credincios al Bisericii, care prive?te la monahismul athonit ca la p?zitorul neînduplecat al Sfintelor Tradi?ii.

Vizita Papei la Fanar, pe de o parte, ?i a Arhiepiscopului Atenei la Vatican, pe de alta, au adus, poate, unele foloase de importan?? lumeasc?, îns? în timpul lor au avut loc unele manifest?ri care sunt în dezacord cu normele eclesiologiei ortodoxe ?i s-au încheiat angajamente care nu vor fi de folos nici Bisericii Ortodoxe ?i nici cre?tinilor eterodoc?i.

Mai întâi, primirea Papei s-a f?cut ca ?i cum era vorba de un episcop canonic al Romei. În cadrul ceremoniei de primire, Papa purta omofor, a fost întâmpinat de c?tre Patriarh cu cuvintele: “Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”, ca ?i cum ar fi fost vorba despre unsul Domnului, a binecuvântat pe cei afla?i în biseric? ?i i s-a cântat polihroniu ca unui Prea Sfin?it ?i Prea Fericit episcop al Romei. De asemenea, asistarea Papei purtând omofor la Dumnezeiasca Liturghie ortodox?, rostirea lui “Tat?l nostru”, îmbr??i?area liturgic? acordat? Patriarhului sunt manifest?ri care dep??esc simplele rug?ciuni comune. ?i toate acestea au loc în timp ce institu?ia papal? nu a f?cut nici un pas înapoi în privin?a înv???turilor ei eretice ?i în politica ei, ci, dimpotriv?, în practic? promoveaz? ?i încearc? în mod evident s? înt?reasc? Unia?ia ?i dogmele despre primat ?i infailibilitate, înaintând mai mult în promovarea rug?ciunilor comune interreligioase ?i a hegemoniei papei de la Roma, întrez?rit? prin ele.

În leg?tur? cu întâmpinarea Papei la Fanar, ne-a mâhnit în mod deosebit ?i faptul c? mijloacele de informare în mas? au repetat informa?ia fals? – fapt inadmisibil – cum c? troparele cântate atunci au fost alc?tuite de un monah sau de ni?te monahi athoni?i. Profit?m de ocazie ca s? în?tiin??m cu responsabilitate pe evlavio?ii cre?tini c? alc?tuitorul lor nu este ?i nu putea fi un monah athonit.

Apoi, str?duin?a Prea Fericitului Arhiepiscop al Atenei de a stabili rela?ii cu Vaticanul în chestiuni sociale, culturale ?i de bioetic?, precum ?i orientarea spre ap?rarea în comun a r?d?cinilor cre?tine ale Europei (pozi?ii care se reg?sesc ?i în Declara?ia Comun? de la Fanar a Papei ?i a Patriarhului) pot fi considerate inofensive, în principiu, deoarece ?intesc la cultivarea leg?turilor pa?nice dintre oameni. Cu toate acestea, este important ca aceste ac?iuni s? nu dea impresia c? Ortodoxia ?i Occidentul se sprijin? ?i ast?zi pe acelea?i baze ?i s? nu conduc? la uitarea distan?ei care desparte Tradi?ia Ortodox? de ceea ce în mod obi?nuit este cunoscut drept “spirit european”. Europei (Apusene) i se datoreaz? apari?ia unui ?ir de institu?ii ?i ac?iuni anticre?tine, cum ar fi: Cruciadele, Inchizi?ia, comer?ul cu sclavi, colonialismul. Asupra acesteia apas? tragica ei divizare prin ruptura Protestantismului, prin catastrofalele r?zboaie mondiale, prin umanismul antropocentric ?i ateismul ei. Toate acestea sunt consecin?ele devia?iilor teologice ale Romei de la Ortodoxie. Ereziile papale ?i cele protestante, inventate una dup? alta, au îndep?rtat din lumea occidental? pe Hristos cel smerit al Ortodoxiei ?i în locul Lui l-au instalat pe omul modern. Sfântul Episcop Nicolae [Velimirovici] al Ahridei ?i Zitei scria din Dachau: “A?adar, ce este Europa? Papa ?i Luther… Aceasta este Europa în nucleul ei, din punct de vedere ontologic ?i istoric”. Iar sfin?itul Stare? Iustin Popovici completeaz?: “Conciliul II Vatican constituie rena?terea tuturor umanismelor europene…, deoarece Conciliul a insistat cu înc?p??ânare s? fie p?strat? dogma infailibilit??ii papale”, ?i conchide: “F?r? îndoial?, principiile ?i for?ele culturii ?i civiliza?iei vest-europene lupt? împotriva lui Hristos”. De aceea este important s? fie promovat duhul smerit al Ortodoxiei ?i s? fie sus?inute r?d?cinile cu adev?rat cre?tine ale Europei unite, acelea pe care Europa le-a avut în primele veacuri cre?tine, în vremea catacombelor ?i a celor ?apte Sfinte Sinoade Ecumenice. Se impune ca Ortodoxiei s? nu i se pun? în cârc? p?cate str?ine ei ?i, mai mult decât atât, s? nu se dea impresia europenilor, descre?tina?i ca reac?ie la abaterile Cre?tinismului Occidental, c? Ortodoxia se identific? cu acela, c?ci altfel nu va putea fi m?rturisit? drept singura Credin?? adev?rat? în Hristos ?i singura n?dejde a popoarelor Europei.

Este foarte evident? neputin?a romano-catolicilor de a lep?da hot?rârile sinoadelor ulterioare, numite de ei ecumenice, care au decretat ca dogm? pe Filioque, primatul papal, infailibilitatea papei, st?pânirea lumeasc? a pontifului roman, harul creat, imaculata concep?ie a N?sc?toarei de Dumnezeu, Unia?ia. Cu toate acestea, noi continu?m a?a-numitele vizite protocolare, atribuind Papei cinstirile cuvenite unui episcop ortodox ?i înc?lcând o serie de Sfinte Canoane care interzic rug?ciunile în comun, în timp ce dialogul teologic naufragiaz? în mod repetat, ?i când este scos la suprafa?? din adânc, iar??i se afund?.

Toate indiciile conduc la concluzia c? Vaticanul nu se orienteaz? spre lep?darea înv???turilor eretice, ci spre reinterpretarea lor, adic? spre cocolo?irea lor.

Eclesiologia romano-catolic? se schimb? de la o enciclic? la alta, de la a?a-zisa eclesiologie deschis? a Enciclicei “Ut Unum Sint” la exclusivitatea eclesiologic? a Enciclicei “Dominus Jesus“. Este vrednic de consemnat faptul c? aceste dou? puncte de vedere romano-catolice sunt contrare eclesiologiei ortodoxe. Con?tiin?a de sine a Sfintei Biserici Ortodoxe, ca singura Biseric? Una, Sfânt?, Soborniceasc? ?i Apostoleasc?, nu recunoa?te “bisericile” ?i confesiunile eterodoxe drept “biserici surori”. Biserici surori sunt numai Bisericile Ortodoxe Locale. Nici o alt? referire similar? la biserici surori nu este permis? din punct de vedere teologic.

Dogma despre Filioque este prezentat? de c?tre partea romano-catolic? drept o alt? expresie legitim? a înv???turii despre purcederea Duhului Sfânt, echivalent? din punct de vedere teologic cu înv???tura ortodox? despre purcederea “numai de la Tat?l”. Punct de vedere pe care, din p?cate, îl sus?in ?i unii teologi de-ai no?tri.

De altfel, Pontiful ?ine la primatul papal ca la un privilegiu de neclintit, a?a cum se vede ?i din recenta ?tergere a titlului de Patriarh al Occidentului de c?tre actualul Pap?, Benedict al XVI-lea, din referirea la slujirea universal? a Apostolului Petru ?i a urma?ilor lui, men?ionat? în cuvântarea sa rostit? în biserica Patriarhiei, precum ?i dintr-un cuvânt recent de-al s?u care cuprinde ?i urm?toarele: “În comuniunea cu urma?ii Apostolilor, a c?ror unitate v?zut? o garanteaz? urma?ul Apostolului Petru, Comunitatea Catolic? Ucrainean? (n.a. Unit?) a izbutit s? p?streze vie Sfânta Tradi?ie în integritatea ei“.

Unia?ia este înt?rit? ?i confirmat? în multe ?i variate feluri, în ciuda declara?iilor contrare rostite din când în când de pap?. Aceast? pozi?ie nesincer? o m?rturise?te, pe lâng? alte situa?ii, ?i interven?ia provocatoare a anteriorului Pap?, Ioan Paul al II-lea, care a condus la naufragiu dialogul ortodoxo-romanocatolic de la Baltimore, precum ?i de scrisoarea actualului Pap? trimis? cardinalului Liubomir Huzar, Arhiepiscopul uniat al Ucrainei. În epistola în cauz? (22/2/2006) se men?ioneaz? cu emfaz?: “Se impune s? asigur?m prezen?a celor doi mari purt?tori ai unicei Tradi?ii (cel latin ?i cel r?s?ritean)… Misiunea încredin?at? Bisericii Greco-Catolice, care se afl? în deplin? comuniune cu urma?ul Apostolului Petru, este îndoit?: pe de o parte, s? p?streze în chip v?zut, în cadrul Bisericii Catolice, Tradi?ia r?s?ritean?, iar pe de alta s? favorizeze convergen?a celor dou? tradi?ii, m?rturisind nu numai faptul c? ele se îmbin? între ele, ci constituie chiar o profund? unitate în diversitatea lor“.

În acest sens, manifest?rile de curtoazie precum vizitele Papei la Fanar ?i a Arhiepiscopului Atenei la Vatican, f?r? a exista premiza unit??ii de Credin??, reu?esc pe de o parte s? creeze impresii false de unitate ?i s? îndep?rteze lumea eterodox? de a privi Ortodoxia ca pe adev?rata Biseric?, iar pe de alt? parte s? toceasc? sim?ul dogmatic al multor ortodoc?i. ?i, mai mult decât atât, îi împing pe unii dintre cre?tinii ortodoc?i evlavio?i, care se nelini?tesc pentru cele ce se s?vâr?esc în mod nepotrivit ?i împotriva Sfintelor Canoane, la ruperea de trupul Bisericii ?i la crearea de noi schisme.

De aceea, din dragoste pentru Ortodoxia noastr?, cu durere pentru unitatea Bisericii ?i urm?rind p?strarea f?r? inova?ii a Credin?ei Bisericii, proclam?m în toate direc?iile cele hot?râte în Sinaxa Extraordinar? Dubl? a Sfintei Comunit??i a Sfântului Munte din 9/22 aprilie 1980:

Credem c? Sfânta noastr? Biseric? Ortodox? este Biserica cea Una, Sfânt?, Soborniceasc? ?i Apostoleasc? a lui Hristos, care are plin?tatea harului ?i a Adev?rului ?i pentru aceasta are succesiunea apostolic? neîntrerupt?.

Dimpotriv?, «bisericile» ?i «confesiunile» Apusului au denaturat în multe locuri credin?a Evangheliei, a Apostolilor ?i a P?rin?ilor, sunt lipsite de harul sfin?itor, de Tainele adev?rate ?i de succesiunea apostolic?…

Dialogul cu eterodoc?ii nu este condamnabil în m?sura în care are ca obiectiv s?-i informeze pe ace?tia asupra Credin?ei Ortodoxe, astfel încât s? se reîntoarc? la Credin?a Ortodox?, atunci când ace?tia vor accepta iluminarea dumnezeiasc? ?i li se vor deschide ochii.

Dialogul teologic în nici un caz nu trebuie s? fie înso?it de rug?ciuni în comun, de particip?ri la adun?rile liturgice ?i cultice, precum ?i de alte ac?iuni care pot da impresia c? Biserica noastr? Ortodox? îi accept? pe romano-catolici ca pe o Biseric? deplin? ?i pe Pap? ca pe episcopul canonic al Romei. Astfel de ac?iuni îi în?eal? ?i pe cre?tinii ortodoc?i ?i pe cei romano-catolici, creându-le impresia gre?it? c? aceasta este p?rerea pe care o are Ortodoxia în ceea ce-i prive?te…

Cu harul lui Dumnezeu, Sfântul Munte, ca ?i poporul ortodox al Domnului, r?mâne statornic în Credin?a Sfin?ilor Apostoli ?i a Sfin?ilor P?rin?i ?i din iubire fa?? de eterodoc?i, care sunt ajuta?i în mod substan?ial atunci când ortodoc?ii, prin pozi?ia lor ortodox? consecvent?, le descoper? gravitatea bolii lor spirituale ?i modul vindec?rii lor.

Încerc?rile nereu?ite de unire ale trecutului ne înva?? faptul c? o unire permanent? ?i dup? voia lui Dumnezeu, în Adev?rul Bisericii, presupune o preg?tire ?i o cale diferite de cele urmate în trecut ?i, dup? cum se vede, sunt urmate ?i ast?zi.”

To?i Reprezentan?ii ?i Întâist?t?torii celor dou?zeci de Sfinte Mân?stiri ale Sfântului Munte Athos reuni?i în Sinax?

Scrisoarea athonită împotriva tendintelor ecumeniste actuale din Biserică

Decembrie 2006

Sfintitilor Egumeni si Sfintitilor Proistameni ai celor Dou?zeci Sfinte M?n?stiri din Sfânta Chinotit? a Sfântului Munte al Athonului

Sfintiti Egumeni si Sfintiti P?rinti, blagosloviti!

Dorim s? ne ar?tam la aceast? vreme adânca îngrijorare si tristete pentru tot ceea ce se petrece de ani buni cu Sfânta noastr? Ortodoxie: lucruri care nimicesc înv?t?turilor Sfintilor Apostoli si ale Sfintilor P?rinti si potrivnice tuturor sfintelor canoane statornicite de Sinoadele Ecumenice si locale. Ne întreb?m dac? s-a adunat cumva vreun sinod ecumenic care s? desfiinteze canoanele ce opresc rug?ciunea în comun cu ereticii, sau dac? cumva Papa s-a poc?it si s-a lep?dat de ereziile Filioque-ului, primatului, infailibilit?tii, azimilor, focului cur?titor [purgatoriul, n.tr.], harului creat, a imaculatei conceptii a Preasfintei N?sc?toare-de-Dumnezeu, si atâtea altele, ce au fost în marea lor parte osândite si anatematizate de nenum?rate ori de Sinoadele Ortodoxe si de toti Sfintii P?rinti.

Cerul s-a mâniat si Sfintii P?rintii s-au prea-întristat v?zând si auzind cele petrecute în Fanar [1], de praznicul Sfântului Apostol Andrei, pe 30 Noiembrie, anul acesta [2006]: lucruri nemaiîntâlnite si nemaiauzite în dou? mii de ani de istorie a Bisericii: “Cumplita nesocotire a înv?t?turilor P?rintilor, dispretuirea predaniilor apostolesti, aducerea nout?tilor în biserici de c?tre înnoitorii zilelor noastre”, asa cum spune Sfântul Vasile cel Mare despre niste întâmpl?ri asem?n?toare din zilele sale.

Toate s-au petrecut, literalmente, cu susul în jos. În loc ca ereticul Pap? s? fie asezat în spate, asa cum vedem c? sunt zugr?viti ereticii în icoanele Sfintelor Sinoade, si s? fie îndep?rtat de Dumnezeiasca Liturghie, asa cum cere porunca liturgic? “Usile, usile, întru întelepciune s? lu?m aminte”, noi l-am pus pe un tron înalt, pe care a sezut purtând omoforul; diaconii ortodocsi l-au c?dit, iar Patriarhul a schimbat cu el s?rutarea liturgic? la “S? ne iubim unii pe altii”; apoi [Papa] a rostit, ca un proestos, “Tat?l nostru”, în vreme ce grupul sfintitilor psalti i-a cântat “Întru multi ani” si un tropar anume alc?tuit de un imnograf athonit – Doamne, miluieste! – dac?, bineînteles, acest lucru anuntat de ziaristi este adev?rat [2]; i s-a îng?duit s? dea adun?rii binecuvântarea sa, sau, mai curând, nebunia sa, cum spun sfintele canoane.

Am îng?duit Bisericii lupt?toare de pe p?mânt s? se despart? de Biserica biruitoare a Sfintilor din ceruri si s? se uneasc? cu bisericile si adun?rile viclenilor eretici. Am def?imat toti sfintii mucenici si m?rturisitori ce au luptat pân? la sânge împotriva ereziilor, c?ci ar?t?m lupta, mucenicia si m?rturisirea lor ca fiind nefolositoare si f?r? nici un rost. Oare fericitii P?rinti ai Sfântului Munte ce au mucenicit sub [Patriarhul Ioan] Vekkos [3] pentru c? nu au vrut s?-l primeasc? si s?-l pomeneasc? pe Pap? la Liturghie nu plâng, v?zându-ne c? nu numai respingem pilda lor prin t?cerea noastr?, ci facem chiar dimpotriv?? Pentru ce, dar, au mucenicit toti mucenicii de pân? acum, pentru ce au stat neclintiti m?rturisitorii în credinta lor?

Cunoasteti, cinstiti p?rinti, mai bine decât noi, toate faptele, declaratiile si hot?rârile antiortodoxe si hulitoare ale Patriarhului Ecumenic si ale altor întâi-st?t?tori si episcopi, care propov?duiesc cu glas tare si v?dit – cu capul descoperit – [4] primirea si înv?t?tura panereziei ecumenismului, cea mai mare erezie ecleziologic? din toate veacurile. Aceast? înv?t?tur? eretic? t?g?duieste unicitatea Uneia, Sfinte, Sobornicesti si Apostolesti Biserici si o pune pe acelasi plan cu ereziile, acceptând c? tainele ereticilor au si împ?rt?sesc har sfintitor si mântuitor. În afar? de recunoasterea botezului urm?torilor Papei si lutheranilor, [exist? relat?ri c?] ne împ?rt?sim din acelasi potir cu monofizitii si, de multe ori, si cu papistii în Ciclade [5] si în diaspor?.

Ne-am dat acum seama, cu mare tristete, c? ocârmuirea duhovniceasc? a Sfântului Munte din ultimii ani nu a întâmpinat cu t?rie si b?rb?tie m?rturisitoare aceste semne v?dite de apostazie, asa cum au f?cut-o p?rintii athoniti de mai demult. Patriarhul a cump?nit r?spunsurile noastre si, fiindc? au fost f?cute f?r? tragere de inim?, iar de multe ori nici nu au existat, a purces f?r? vreo opreliste spre unirea cu Papa, care nu s-a poc?it si st?ruieste în ereziile sale. Ne-a cump?nit, de asemenea, si a fost deosebit de bucuros cu prilejul ultimei sale vizite în Sfântul Munte, pentru c? a izbutit s? dea impresia c? a venit s? primeasc? încuviintarea si binecuvântarea athonitilor pentru toate cele ce hot?râse s? le fac? cu Papa, câteva zile mai apoi.

Noi, smeritii ieromonahi si monahi, v? m?rturisim c? ne-am smintit de t?cerea si pasivitatea autorit?tilor duhovnicesti ale Sfântului Munte, si, împreun? cu noi, la fel au simtit credinciosii din Grecia si toti ortodocsii din lumea întreag?. Toti asteapt? s? aud? glasul Sfântului Munte.

De la voi, cei mai înv?tati si mai întelepti decât noi, am înv?tat c? atunci când credinta este în primejdie, vom da socoteal? dac? t?cem si d?m înapoi, dup? cum zice Sfântul Theodor Studitul. Monahul, îndeosebi, nu trebuie s? îng?duie nici cea mai mic? inovatie în privinta credintei, potrivit aceluiasi Sfânt P?rinte, mare c?l?uzitor si organizator al vietii monahale, si Staret al nostru, al tuturor. El nu s-a temut de amenint?rile si prigoanele iconoclastilor, împ?rati si patriarhi, ci chiar în Constantinopol, între zidurile Sfintei si Marii M?n?stir a Studionului, a organizat o procesiune de mie de monahi purtând f?clii si tinând în mâini sfintele icoane ce fuseser? interzise.

Sfintii Savva cel Sfintit si Theodosie Chinovitul, acesti mari îndrum?tori ai monahilor, au adunat la Ierusalim zece mii de monahi din Palestina, cu mult înainte, si au sc?pat Ortodoxia de erezia monothelit?.

Cine va sc?pa ast?zi Biserica de panerezia Ecumenismului si de înselarea Papismului? Scrisorile de protest trimise din vreme în vreme de Sfânta Chinotit? nu au avut nici un rezultat.

Nu mai e vreme pentru cuvinte. E vremea s? facem ceva.

Noi, neînv?tatii si p?c?tosii, nu vrem s? v? înv?t?m pe voi, nici s? ne înf?tis?m ca m?rturisitori. Vrem doar s? ne usur?m constiinta de monahi si de ortodocsi; vrem s?-i cinstim pe sfintii mucenici si m?rturisitori, îndeosebi pe cei muceniciti de Vekkos. Vrem s? cinstim si s? urm?m purtarea lor, nu s? ne d?m înapoi si s? punem m?n?stirile si obstile noastre mai presus de neprih?nirea credintei, mai presus de Dumnezeu si de adev?r.

Credem c? dup? atâtea proteste si cereri scrise si prin viu grai, dup? atâtea retract?ri, schimb?ri de pozitie si compromisuri, singurul lucru care îi va bucura pe ortodocsi si îi va rusina pe r?u-credinciosi este încetarea pomenirii numelui Patriarhului la slujbe [6], si nu numai aceasta, ci si încetarea pomenirii la toate slujbele a numelor tuturor episcopilor care-l încuviinteaz? pe Patriarh sau r?mân t?cuti, oriunde s-ar afla.

Adunati-v? laolalt?, sfintiti P?rinti, monahi din toate m?n?stirile, schiturile si chiliile, într-o adunare lupt?toare a-tot-monahal? – fie c? sunteti în Sfântul Munte, fie în afara sa – si d?râmati stâlpii ereziei, papismului si ecumenismului. Duceti lupta cea bun? a credintei. De nu o veti face, noi vom alege s? facem cele pl?cute lui Dumnezeu, nu cele pl?cute oamenilor.

Dumnezeu s? ne lumineze pe toti; Preasfânta N?sc?toare-de-Dumnezeu s? acopere si s? binecuvinteze Gr?dina ei, si s? ocroteasc? Biserica Ortodox? de cei ce o defaim? pe Maica Domnului si de ereticii ce lupt? împotriva Sfintilor, precum si de p?storii slabi care las? turma f?r? ocrotire înaintea n?v?lirilor lupilor.

În cele din urm?, cerându-v? blagoslovenia, încheiem cu cinstire,

Ieromonahul Efrem, fost egumen, Staret al Schitului Apostolului Andrei [“Serrai”, Sfânta M?n?stire Vatopedi] si obstea dimpreun? cu mine.
Gheronda Evstratie Ieromonahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Pimen Ieromonahul, Sfânta M?n?stire Zografu
Gheronda Vasilie Ieromonahul, Sfânta M?n?stire Zografu
Gheronda Vissarion Ieromonahul, Sfânta M?n?stire Zografu
Nicodim Monahul (Vilalis), Sfânta Chilie “a Întâmpin?rii” din Kapsala
Artemie Monahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Ilarion Ieromonahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Paisie Monahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Savva Monahul, M?n?stirea Marea Lavr?
Hariton Ierodiaconul, M?n?stirea Marea Lavr?
Hariton Monahul, Karulia, M?n?stirea Marea Lavr?
Athanasie Monahul, Karulia, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Vlasie Monahul, Kserokalivo Viglas, M?n?stirea Marea Lavr?
Acachie Monahul, Sfânta Kathisma a Sfintei Treimi (Kir Isaia), M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Isaia Monahul, Chilia Nasterii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, M?n?stirea Marea Lavr?
Heruvim Monahul, Sfântul l?cas al Arhanghelilor, M?n?stirea Marea Lavr?
Damaschin Ieromonahul, Chilia Sfintei Treimi din Karies, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Nectarie Monahul, Chilia Sfintei Treimi din Karies, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Theolipt Monahul si p?rintii dimpreun? cu dânsul, Chilia Sfântului Înainte-merg?tor, Schitul Sf. Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gavriil Ieromonahul, Sfânta Chilie a Sf. Gheorghe (Kartunatsion), Sfântul Schit al Sf. Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Ieromonah Hrisostom Kartsonas, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Cosma Monahul, Sfânta Colib? a Sf. Dimitrie, Schitul Sfintei Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Panteleimon Monahul, Sfânta Chilie a Sf. Panteleimon, Sfântul Schit al Sfintei Treimi, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Sofronie Monahul, Sfânta Colib? a Intr?rii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, Sfântul Schit al Sfintei Treimi, M?n?stirea Marea Lavr?
Parthenie Monahul, Sfânta Colib? a Intr?rii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, Sfântul Schit al Sfintei Treimi, M?n?stirea Marea Lavr?
Athanasie Monahul, din Vuleutiria, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Serafim Ieromonahul, Chilia Tuturor Sfintilor, Schitul Sfintei Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Daniil Monahul, Sfânta Anna, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Gherasim Monahul, Sfânta Colib? a Sf. Gheorghe, Katunakia, M?n?stirea Marea Lavr?
Gheronda Venedict Ieromonahul, Chilia Sf. Constantin si Elena, M?n?stirea Vatopedi
Paisie Monahul, Chilia Arhanghelilor (Savvaion), Karies, M?n?stirea Hilandar
Siluan Monahul, Sfânta Colib? a Sf. Nicolae, Nea Sketi, M?n?stirea Sf. Pavel
Gavriil Monahul, Chilia Kutlumusiu a Sf. Hristodul
Dosithei Monahul, Kathisma M?n?stirii Kutlumusiu
Gheronda Nectarie Monahul, Sfânta Colib? a Sfintei Treimi, Schit al M?n?stirii Kutlumusiu
Paisie Monahul, Chilia Sfintei Varvara, M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Moisi Monahul, Chilia Sf. Ioan Gur?-de-Aur, Schitul Sf. Panteleimon, M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Avraam Ieromonahul, Sfânta Colib? a Sf. Gherasim Kefalinias, Schitul Sf. Panteleimon, M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Spiridon Monahul, Chilia Sf. Nicolae, M?n?stirea Kutlumusiu
Theodul Monahul, fost la M?n?stirea Kutlumusiu
Gheronda Hrisostom Ieromonahul, Chilia Sf. Spiridon din Kerkira, M?n?stirea Kutlumusiu
Ilarion Monahul, Sfântul l?cas al M?n?stirii Dohiariu (regiunea Platon)
Gheronda Nicodim Monahul, Chilia Sf. Nectarie Kapsala, M?n?stirea Pantokrator
Gavriil Ieromonahul, Chilia Maicii Domnului “Degrab ascult?toarea”, M?n?stirea Pantokrator
Isaac Monahul, Chilia Nasterii Maicii Domnului, Kapsala, M?n?stirea Pantokrator
Gheronda Athanasie Monahul, Chilia Sf. Athanasie, M?n?stirea Pantokrator
Gheronda Meletie Monahul, Nasterea N?sc?toarei-de-Dumnezey, Kapsala, M?n?stirea Pantokrator
Gheronda Grigorie Monahul, Chilia Sf. Nicolae, Kapsala, M?n?stirea Patokrator
Gheronda Onufrie Monahul, Chilia Adormirii N?sc?toarei-de-Dumnezeu, Karies
Gheronda Nicolae Monahul, Chilia Sf. Dimitrie, Karies
Ieromonahul Gavriil, Chilia Sfintilor Arhangheli (Komvologas), Karies

Adunarea de isc?lituri continu?.