S?rb?toarea Rusaliilor din 1993 a adus vie?ii mele o clip? de cump?n?…Ar fi mai drept s? spun c? a însemnat începutul unei noi vie?i pentru mine; pentru c?-n acea zi, într-o mân?stire de pe (din) Sfântul Munte Athos, am fost botezat în credin?a ortodox?, dobândind astfel, ceea ce mi-am dorit din adâncul sufletului de foarte mul?i ani. Astfel, cititorului i se va p?rea ciudat c? nu am ?tiut ce r?spuns s? dau prietenilor mei greci când m-au întrebat care a fost pricina retragerii mele din Biserica Catolic? de care am apar?inut mai bine de treizeci de ani ?i în care am avut diferite îns?rcin?ri mai bine de dou?zeci de ani.

[ DESCARCA E-BOOK ]


1 comentariu

Gavriil STIHARUL · 22 octombrie 2009 la 5:07

Poate ca cel mai ilustru caz de convertire este cel al Sfantului Nichifor din Singuratate, unul din stalpii isihasmului athonit, cel care ne-a transmis binecunoscuta metoda de unire a mintii cu inima.
Grigorie Palama zice : „Dar mai mult decat contra tuturor si-a indreptat vehementa cuvantului fara rusine contra celor scrise despre rugaciune de catre cuviosul si marturisitorul Nichifor, care a dat frumoasa marturisire, si de aceea a fost condamnat de primul imparat Paleolog, care a cugetat cele ale latinilor ; Nichifor, care fiind de neam dintre italieni, s-a alipit credintei noastre ortodoxe si care deodata cu patria sa a lepadat si cele parintesti si a socotit mai scumpa credinta noastra ca a sa, pentru cuvantul adevarului care e la noi. Si venind la aceasta, a ales viata cea mai curata, adica pe cea singuratica. Iar ca loc de locuit alege pe cel cu nume sfant, care este intre lume si cele mai presus de lume, Atosul, care e caminul virtutii.”

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *