Biserica Georgiei a condamnat Acordul de la Balamand si recunoasterea tainelor eterodocsilor sau Teoria Ramificatiilor (1998)

REZOLUTIA BISERICII ORTODOXE GEORGIENE PRIVIND ECUMENISMUL

8 octombrie 1998,

Sarbatoarea Sfantului Arsenie cel Mare,

Catolicos al Georgiei ( + 887)

Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Georgiei s-a intalnit pentru sesiunea din 8 octombrie in sala de conferinte a Resedintei Patriarhale. La sesiune au fost prezenti toti cei 24 de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe a Georgiei. Sfantul Sinod a fost prezidat de Sanctitatea Sa Ilia II, Patriarh-Catolicos a Toata Georgia.

Sfantul Sinod a adoptat, alaturi de alte decizii de ordin administrativ si ierarhic, o hotarare eclesiastica insemnata. Impreuna cu Hotararea se aflau concluziile Comisiei Teologice care au constituit partea canonica a Hotararii Sinodale.

Chestiunile la care se refera Hotararea sunt:

1. Documentele adoptate de Comisiile Teologice ortodoxe si ne-ortodoxe

a) asa-numita Declaratie de la Balamand (intre ortodocsi si catolici)

b) asa-numita Declaratie de la Chambesy (intre ortodocsi si ne-calcedoneni)

c) asa-numitul Acord Antiohian (intre Patriarhia Ortodoxa a Antiohiei si monofizisii sirieni)

2. Sarbatorirea invierii Domnului pe stil nou de catre Biserica Ortodoxa Autonoma a Finlandei

3. Noua invatatura eclesiologica eretica – despre existenta Harului Mantuitor in afara granitelor canonice ale Bisericii – asa-numita Teorie a Ramificatiilor.

4. Savarsirea de rugaciuni comune si unele cazuri de Comuniune cu ereticii.

Documentul ce urmeaza denunta erezia ecleziologica, asa-numita Teorie a Ramificatiilor, aparuta in mediile teologiei moderniste. In aceste conditii s-a luat in considerare invatatura Sfintilor Parinti si Canoanele Bisericii. Invataturile reprezinta marturisirea eclesiologiei ortodoxe.

Read more

Francisc de Assisi sau “mistica” inselata a Apusul catolic

din Sfantul Ignatie Briancianinov: Despre Inselare

[…] O mare parte dintre nevoitorii Bisericii Apusene, socotiti in sanul acesteia ca foarte mari sfinti – aceasta dupa caderea ei de la Biserica Rasari­teana si indepartarea Sfantului Duh de la ea – s-au rugat si au ajuns la vedenii, bineinteles mincinoase, prin metoda pe care am amintit-o. Acesti paruti sfinti se aflau in cea mai cumplita inselare draceasca. Inse­larea isi ridica, deja, in chip firesc capul pe temeiul hulirii impotriva lui Dumnezeu prin care este schimo­nosita la eretici credinta dogmatica.

Read more

ACORDUL DE LA BALAMAND SI SINODUL BOR (un dialog interesant)

Circula pe mailuri si pe bloguri un apel al unui “frate teolog” referitor la problema Acordului de la Balamand:

Fratilor, ati trecut cu vederea un lucru foarte important, pe care il trec multi cu vederea sau le scapa, anume faptul ca Sinodul BOR este singurul sinod din Ortodoxie care a acceptat oficial Acordul de la Balamand (iata ce spunea mai sus Sf. Chinotita:

Read more

FILIOQUE: IMPLICATIILE EREZIEI IN ECLESIOLOGIE

ziarul Lumina (Viorel I. Coman): Teologia ortodox? a secolului XX : Implica?iile adaosului Filioque în eclesiologie

Dogma Bisericii nu este o ra?ionalizare abstract?, un exerci?iu gratuit al gândirii omene?ti, ci un adev?r întrupat, devia?iile doctrinare soldându-se cu consecin?e acute în via?a practic? a Bisericii. Maniera cum Biserica percepe triadologia se oglinde?te în eclesiologie. Filioque, dup? m?rturia lui Kallistos Ware, “nu numai c? distruge echilibrul între cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi, ci duce de asemenea la o gre?it? în?elegere a lucr?rii Duhului în lume ?i încurajeaz? o doctrin? fals? despre Biseric?”.

Read more

VARLAAM DIN CALABRIA SI ISIHASMUL ORTODOX

VARLAAM ?I ISIHA?TII

Sursa: David Bradshaw – Metafizica energiilor divine ?i schisma Bisericii, editura Ecclesiast, 2011, traducere de Drago? Dâsc? ?i protos. Vasile Bîrzu

Este limpede c? abisul care îl separ? pe Augustin de tradi?ia r?s?ritean? este imens. Acest abis al deosebirilor implic? chestiuni fundamentale precum natura fiin?ei, simplitatea lui Dumnezeu, inteligibilitatea lui Dumnezeu ?i ?elul suprem al existen?ei omului. Probabil, lucrul cel mai remarcabil este c? presupunerile augustiniene pe care le-am schi?at în subcapitolul anterior au ajuns s? domine Apusul, în timp ce în R?s?rit nu au avut nici o influen?? ?i, totu?i, pentru aproape o mie de ani, nici o parte nu a recunoscut ceea ce se petrecuse. În schimb, controversa dintre ele s-a centrat pe chestiuni relativ periferice precum filioque ?i rolul papalit??ii. Când, într-un târziu, s-a admis existen?a unor deosebiri filozofice fundamentale, aceasta s-a petrecut într-un climat marcat de ostilitate reciproc?. Procesul a început cu o controvers? local? între bizantini. C? aceast? controvers? a fost de fapt o confruntare între teoriile metafizice augustiniene despre fiin?a divin? ?i teologia apofatic? a R?s?ritului, a devenit limpede doar în ultimii ani, pe m?sur? ce cercet?torii au clarificat motiva?iile ambelor p?r?i.

Neiscusitul reprezentant al Apusului în aceast? disput? a fost Varlaam din Calabria, un monah ortodox care a îmbinat anumite elemente din gândirea augustinian? ?i le-a încorporat în propria sa teologie marcat? de particularism.

Read more

ACORDUL DE LA BALAMAND SI TEORIA “BISERICILOR SURORI” (Sf. Chinotita a Sf. Munte Athos)

Protestul Sfintei Chinotite a Sf. Munte Athos la adresa Acordului de la Balamand

Scrisoarea catre Patriarhul ecumenic/ 8 decembrie 1993

Dumnezeiestii Sale Prea Fericiri, Patriarhul Ecumenic, Parintele si Stapanul nostru, Chirio Chir Vartolomeu,

Prea Sfin?ite Parinte si Stapane:

Unirea Bisericilor sau, mai precis, unirea heterodocsilor cu Biserica noastra cea Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca este de dorit si de c?tre noi, ca sa se poate implini rugaciunea Domnului, … ca toti una sa fie (Ioan 17:21). În orice caz, intelegem si asteptam potrivit intelegerii Ortodoxe. Precum ne aduce aminte Profesorul Ioannis Romanides, „Hristos se roaga aici ca ucenicii Sai si ucenicii acestora sa poata deveni, in aceasta viata, una in vederea slavei Sale (pe care El o are prin fire de la Tatal) atunci cand vor deveni madulare ale Trupului Sau, Biserica…” Pentru aceasta, de fiecare data cand crestinii heterodocsi ne viziteaza, în vreme ce le oferim dragoste si ospitalitate intru Hristos, suntem constienti cu durere ca suntem despartiti in credinta si, din aceast? pricin?, nu putem avea o comuniune ecleziastica.

Read more

ADEVARUL ORTODOXIEI FATA DE CATOLICISM: ORIGINILE ISTORICE ALE SCHISMEI PAPALE (Clark Carlton)

Extras din: Adevarul Ortodoxiei fata de Catolicism, Clark Carlton, Ed. Ecleziast

Sfin?ii romani ?i intriga bizatin?

Pentru c? cele ale noastre au fost cândva vrednice de cinste ?i pentru Apuseni, care aveau acelea?i sfinte slujbe ?i m?rturiseau acela?i Crez. Îns? înnoirile nu erau cunoscute P?rin­?ilor no?tri, nici se pot ar?ta c? s-ar afla în scrierile P?rin?i­lor ortodoc?i apuseni, nici c? ar avea obâr?ie din vechime ori soborniceasc?. Înc? la noi nici Patriarhii, nici Sinoadele nu au putut vreodat? a aduce lucruri noi, c?ci p?zitorul Credin­?ei este însu?i trupul Bisericii, adic? poporul însu?i, care vo­ie?te ca ve?nic neschimbat? s?-i fie credin?a, ?i la fel cu a P?­rin?ilor s?i (Enciclica Patriarhilor R?s?riteni, 1848, XVII).

Exista o veche glum?, mult îndr?git? de profesorii de istorie de liceu, care spune c? Sfântul Imperiu Roman nu era nici sfânt ?i nici roman. Dintr-o perspectiv? ortodox?, aceea?i glum? – de?i aici nu este loc de haz – ar putea fi aplicat? Bisericii Romano-Catolice. Astfel, Biserica Roman? nu este nici roman? ?i nici catolic?. De fapt, odat? cu încoronarea lui Charlemagne (Carol cel Mare) în 800 A.D., destinele Sfântului Imperiu Roman ?i cele ale Bisericii Romano-Catolice au devenit atât de strâns legate, încât soarta unuia afecteaz? soarta celuilalt1.

Read more

(II) TOMOSUL PATRIARHAL AL PATRIARHULUI ATHENAGORAS prin care s-au ridicat anatemele asupra ereziei catolice

Tomos patriahal prin care patriarhul Athenagoras ?i sinodul s?u
au ridicat din memoria ?i din sânul Bisericii anatema din 1054

Sursa: http://www.ecumenism.ro/cuvinte.asp?id=56

Acest tomos a fost citit în catedrala din Phanar de c?tre patriarhul ecumenic Athenagoras.

ATHENAGORAS
prin mila lui Dumnezeu arhiepiscop de Constantinopol, noua Rom?, ?i patriarh ecumenic
În numele sfintei, unifiin?ialei, d?t?toarei de via?? ?i nedesp?r?itei Treimi.

Read more

(I) PATRIARHUL ATHENAGORAS SI RIDICAREA ANATEMELOR ASUPRA EREZIEI CATOLICE (declaratie comuna cu Papa Paul al VI-lea)

 

Declara?ia comun? a papei Paul al VI-lea
?i a patriarhului Athenagoras exprimând decizia lor
de a ridica din memoria ?i din mijlocul Bisericii
sentin?ele de excomunicare din anul 1054

Sursa: http://www.ecumenism.ro/cuvinte.asp?id=41

Aceast? declara?ie comun? a fost citit? în sesiunea solemn? a Conciliului Vatican II de c?tre Monseniorul Jean Willebrands. În acela?i timp, ea a fost citit? de c?tre secretarul Sfântului Sinod, în catedrala din Phanar.

Read more