IPS Hierotheos Vlachos despre pelerinajul facut la Iasi, la hramul Cuvioasei Parascheva (2011)

MITROPOLITUL IEROTEI DE NAVPAKTOS POVESTE?TE GRECILOR DESPRE PELERINAJUL S?U ÎN ROMÂNIA:

La invita?ia ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei ?i Bucovinei, din cadrul Patriarhiei României, de a aduce sfintele moa?te ale Sfântului Policarp, care se p?streaz? în Sfânta M?n?stire a Adormirii N?sc?toarei de Dumnezeu – Ampelakiotissa, la Ia?i în România, cu prilejul marelui praznic local al Sfintei Parascheva din Epivata, mi s-a dat prilejul s? vizitez pentru a treia oar? aceast? Sfânt? Mitropolie ?i îndeosebi ora?ul Ia?i.
Prima dat? a fost în anul 2003, când l-am înso?it pe fericitul întru adormire Arhiepiscop al Atenei ?i a toat? Elada, Hristodulos, în vizita sa irenic?, pe când mitropolit al Moldovei era actualul Patriarh Daniel. A doua oar?, anul trecut (2010), când împreun? cu un grup de pelerini am vrut s? cunosc m?n?stirile în care a tr?it Cuviosul Paisie Velicikovski, acest mare isihast ucrainean; iar a treia oar? a fost anul acesta, la praznicul Sfintei Parascheva din Epivata.

Aceast? vizit? mi-a dat posibilitatea s? privesc mai mult în inima cre?tinilor ortodoc?i români, s? v?d dragostea lor fa?? de Biseric?, fa?? de Sfânta Parascheva ?i fa?? de episcopul lor. Hramul Sfintei Parascheva din Epivata este cel mai mare praznic din România ?i mii de pelerini viziteaz? Ia?ii pentru a se închina sfintelor ei moa?te.
Mi s-a confirmat c? cca. un milion de cre?tini s?rut? sfintele moa?te ale Sfintei Parascheva în perioada manifest?rilor cultice. Este vorba despre un praznic care mobilizeaz? întregul ora?. Municipalitatea preia sarcina g?zduirii multor pelerini, dar ?i cre?tinii din ora? ofer? g?zduire altor pelerini sau cel pu?in le ofer? ajutor, ca s? le fac? pl?cut? ?ederea acestora în ora?ul lor. Astfel, se dezvolt? prietenii între pelerini, care ?in ani la rând.

Sfânta Parascheva s-a n?scut în Epivata Traciei, a fost o mare pustnic?, ce a tr?it dup? Predania isihast? în rug?ciune ?i lacrimi, ?i cu o mare dragoste fa?? de Dumnezeu ?i de oameni. Moa?tele ei s-au aflat de-a lungul vremurilor la Târnovo – Bulgaria, la Belgrad –Serbia, în Constantinopol ?i în cele din urm? la Ia?i; de aceea se ?i zice c? e o sfânt? care une?te to?i Balcanii. A adormit la începutul veacului al XI-lea d.Hr., la vârsta de doar 27 de ani ?i este pr?znuit? în fiecare an pe 14 octombrie. În timpul manifest?rilor praznicale sunt invita?i arhierei din toate ??rile Balcanilor ?i în felul acesta se exprim? unitatea cre?tinilor ortodoc?i din zon?.
În fiecare an, la praznicul Sfintei Parascheva, se aduc pentru a onora acest hram ?i moa?tele unui alt sfânt. A?a c? anul acesta, în urma invita?iei ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei, am adus la Ia?i mâna dreapt? a Sfântului Sfin?it Mucenic Policarp, Episcopul Smirnei, un mare P?rinte apostolic din Biserica Primar?, care a fost considerat Dasc?l a toat? Asia ?i a devenit martir pentru dragostea lui Hristos. Moa?tele mâinii lui drepte se p?streaz? în Sfânta M?n?stire a Adormirii N?sc?toarei de Dumnezeu – Ampelakiotissa.
Astfel, înso?it de Egumenul Sfintei M?n?stiri, P?rintele Arhimandrit Policarp ?i de predicatorul Sfintei Mitropolii, P?rintele Arhimandrit Calinic, am vizitat Ia?ul – România, în urma unor anume proceduri necesare. Spre informarea cititorilor revistei Sfintei Mitropolii, voi expune câteva impresii personale din vizita mea de trei zile la Ia?i, atr?gând aten?ia asupra câtorva sta?ii.

1. În avion ?i în aeroportul din Bucure?ti

Televiziunile din România, cea de stat ?i cea bisericeasc?, a Patriarhiei, precum ?i radiourile, au anun?at sosirea sfintelor moa?te ale Sfântului Policarp, prezentând în acela?i timp ?i via?a ?i mucenicia lui. Acest lucru a contribuit la mediatizarea vizitei noastre din prima clip?, lucru care ne-a pricinuit o surpriz?.

În avionul liniilor aeriene române mi-am dat seama de respectul personalului fa?? de sfintele moa?te. Pilotul ?i stewardezii ne-au rugat s? deschidem sfintele moa?te, ca s? li se închine. Am intrat în carling?, pe care am binecuvântat-o cu sfintele moa?te, precum ?i p?mântul românesc deasupra c?ruia zburam în acel timp. Pilotul ?i co-pilotul le-au s?rutat cu mult? evlavie, au pus pe sfintele moa?te diferite obiecte personale, ca s? primeasc? binecuvântare. La fel au f?cut ?i ceilal?i stewardezi. La aeroportul din Bucure?ti unde am f?cut o sta?ionare, ne a?tepta o surpriz? ?i mai mare. În spa?iul aeroportului func?ioneaz? o sfânt? biseric? ortodox?, foarte frumos împodobit?, unde se s?vâr?esc Dumnezeie?ti Liturghii ?i sfinte slujbe de c?tre un preot care este îns?rcinat cu aceast? lucrare. Ne-a a?teptat deci preotul aeroportului împreun? cu un preot al Sfintei Mitropolii din Moldova, care avea s? ne înso?easc? pân? la Ia?i ?i ne-a condus în sfânta biseric?. Pe cale, func?ionarii ?i muncitorii se închinau cu mult? evlavie sfintelor moa?te. În pu?inele ore cât am a?teptat acolo, s-au f?cut rug?ciuni în sfânta biseric? ?i au venerat sfintele moa?te aproape tot personalul aeroportului, precum ?i al?i c?l?tori în trecere, care s-au ridicat pân? la cca. 500, potrivit calculului preotului bisericii. În timpul ?ederii în aeroport ni s-a dat posibilitatea s? prezent?m pelerinilor via?a ?i mucenicia Sfântului Policarp.
Mul?i din cei ce se aflau acolo, pe care i-am cunoscut din alte vizite ale mele în România sau ale lor în Navpaktos, mi-au cerut o întâlnire privat?, ca s?-mi pun? diferite întreb?ri asupra temelor vie?ii duhovnice?ti. Lâng? aeroport, într-o cas? prietenoas? ?i primitoare, a avut loc o întâlnire de cca. dou? ore, în timpul c?reia s-au pus diferite întreb?ri ?i s-au dat ?i r?spunsuri la ele. Oricine ?i-ar fi dat seama de dragostea acestor oameni pentru Biseric?, pentru sfin?i, dar îndeosebi pentru modul în care am putea p?zi înv???tura lui Hristos în via?a noastr? de zi cu zi.


2. „Calea sfin?ilor”

Când avionul a aterizat la Ia?i ne a?tepta înc? o surpriz?. În frig ?i ploaie, ne a?tepta mitropolitul Teofan al Moldovei, înso?it de al?i episcopi ?i clerici ?i de un cor de psal?i, împreun? cu autorit??ile ora?ului ?i mireni. Tineri ?i tinere, îmbr?ca?i tradi?ional, ?ineau daruri simbolice – pâine ?i sare, pentru întâmpinarea oficial?, dup? obicei. Emo?ionant era faptul c?-?i exprimau respectul în ciuda condi?iilor atmosferice dificile.
În continuare, împreun? cu clericii, mirenii ?i autorit??ile ora?ului, ne-am îndreptat spre catedrala ora?ului, unde, în procesiune, prin mijlocul preo?ilor, care erau îmbr?ca?i cu sfintele ve?minte ?i ?ineau f?clii aprinse, ?i a multor pelerini, am a?ezat Sfintele Moa?te ale Sfântului Policarp al?turi de sfântul trup al Sfintei Parascheva, într-un baldachin special în afara sfintei biserici. O alt? surpriz?! Zugr?viser? icoane cu Sfântul Policarp ?i Sfânta Parascheva împreun? ?i brodaser? icoanele acestor doi sfin?i. Preo?ii, psal?ii ?i oamenii psalmodiau troparele lor. Peste pu?in timp a început procesiunea de sear?, numit? „calea sfin?ilor”. Este vorba de un obicei: s? se întâlneasc? doi sfin?i ?i s? se fac? procesiune cu ei prin ora?, procesiune care ?ine circa dou? ore.
Aceast? procesiune este diferit? de procesiunile care se fac în ?ara noastr?. Nu exist? fanfare muzicale, nici deta?amente militare, ci premerg ?i urmeaz? sfintelor moa?te, clerul ?i poporul. Peste o sut? de preo?i îmbr?ca?i în ve?minte la fel de frumoase ?i ?inând lumini aprinse, preo?i care ?ineau pe umerii lor Sfintele Moa?te ale Sfintei Parascheva ?i ale Sfântului Policarp, mul?i diaconi, zeci de copii paracliseri cu f?clii, cu sfe?nice, ripide, steaguri ?i c?delni?e mari. Un cor numeros de tineri psalmodiau ?i împreun? cu ei, tot poporul, troparele sfin?ilor în melos bizantin. Din când în când cântau ?i în grece?te: Mântuie?te, Doamne, poporul T?u…, Sfinte Dumnezeule…etc. Au fost mii de oameni la procesiune ?i au participat cu mult? evlavie ?i respect, cântând împreun? cu psal?ii, în ciuda condi?iilor climaterice urâte ?i a frigului. Dup? procesiune a urmat s?rutarea de c?tre popor a Sfintelor Moa?te. A?a cum am men?ionat mai sus, dup? aprecierile celor competen?i, s-au închinat Sfintelor Moa?te circa un milion de credincio?i.
Presa local? a scris c? pelerinii care au a?teptat cu r?bdare s? se închine au ocupat pe l??imea trotuarului o coad? de 3 km, iar o artist? a amintit c? în trecut i-au trebuit 32 de ore, ca s? ajung? la racl? ?i s? s?rute Sfintele Moa?te. Poate mi-ar fi p?rut incredibil? aceast? informa?ie, dac? nu m-a? fi convins personal, deoarece în ziua în care am plecat din Ia?i, la 5 diminea?a, în frig, i-am v?zut cu ochii no?tri pe pelerini, întinzându-se de pe trotuar pe trotuar ?i din p?trat în p?trat, într-un ?ir de circa 2 km.
Am v?zut fiindu-le al?turi voluntari ai Sfintei Mitropolii, ambulan?e, oameni gata s? le ofere ap? ?i mâncare ?i orice altceva le-ar fi trebuit. Ordinea o supravegheau poli?i?tii. Este un fenomen pe care nu-l întâlnim cu u?urin?? ?i la o astfel de dimensiune în ?ara noastr?.

3. Manifest?ri praznicale

Sfânta Mitropolie a Moldovei cu prilejul praznicului Sfintei Parascheva preg?te?te diferite manifest?ri, pentru ca pelerinii s? se foloseasc? ?i în general s? se fac? lucrarea pastoral? a Sfintei Mitropolii în cel mai bun mod. Anul acesta au fost programate printre altele trei manifest?ri importante.
Prima a fost sfin?irea expozi?iei de la muzeul Sfintei M?n?stiri Trei Ierarhi (în biserica în care s-a proclamat revolu?ia greceasc? la anul 1821, de c?tre Alexandru Ipsilanti), în cadrul c?reia au fost prezentate vechi sinaxare, c?r?i liturgice, icoane ?i edi?ii ale c?r?ilor despre Sfânta Parascheva din Epivata. A avut loc prezentarea unei c?r?i editate recent, în care sunt expuse minunile pe care le s?vâr?e?te Sfânta Parascheva ?i a fost recitat de c?tre un cunoscut artist-prezentator din ?ar?, un poem-rug?ciune c?tre sfânta, alc?tuit de o monahie.
A doua a fost sfin?irea libr?riei extinse a Sfintei Mitropolii pentru a pune la dispozi?ie obiecte biserice?ti. Este vorba despre o libr?rie de bun gust, modern?, care deserve?te nevoile biserice?ti din zon?. Sfânta Mitropolie dispune de o editur? prin care pune în circula?ie c?r?i cu con?inut teologic, bisericesc ?i duhovnicesc pentru hrana duhovniceasc? atât a cre?tinilor mitropoliei, cât ?i ai întregii Românii. Într-o anex? special? erau a?ezate ?i c?r?ile mele, de vreme ce pân? ast?zi din c?r?ile mele au fost traduse în limba român? paisprezece.
A treia manifestare a fost sfin?irea unui nou etaj la spitalul Sfintei Mitropolii. În urm? cu câ?iva ani, a început func?ionarea Centrului de Diagnostic al Sfintei Mitropolii de c?tre Mitropolitul de atunci al Moldovei ?i actualul Patriarh Daniel, care a fost extins în spital cu multe clinici, de toate specializ?rile ?i cu dou? blocuri operatorii, prin grija actualului Mitropolit Teofan. Din tot ce au spus responsabilii, acest spital dispune de 120 de paturi pentru bolnavi. Este un important serviciu al Bisericii pus la dispozi?ia poporului ei.
În acest punct ar trebui s? m? refer la personalitatea Mitropolitului Teofan al Moldovei, pe care l-am cunoscut cu zece ani în urm? ca mitropolit al Olteniei. Este un cleric deosebit, educat, inteligent, dar îndeosebi sensibil la problemele sociale, pl?cut în cuvânt ?i cu o mare dragoste fa?? de Dumnezeu ?i de Biseric?. Am v?zut modul în care comunic? cu lumea, se comport? cu simplitate ?i dragoste, lucru de care oamenii au nevoie. Mi-a m?rturisit diferite programe pe care le-a implementat ?i planurile pe care ?i le-a f?cut pentru preg?tirea viitorilor clerici ?i a oamenilor care au intense întreb?ri duhovnice?ti.
Sfânta Mitropolie a Moldovei, prima Mitropolie în Diptice în Patriarhia Român?, este destul de mare ?i cu multe probleme. Dispune de cca. 1 200 de clerici, 2 000 de monahi ?i monahii ?i folose?te pentru lucrarea ei administrativ? ?i spiritual? cca 600 de func?ionari, pe care trebuie s?-i ?i pl?teasc?. Exist? ?coli biserice?ti, o facultate de teologie ?i alte activit??i. Oricine î?i d? seama ce presupune lucrarea pe care trebuie s? o fac? un arhiereu în aceast? zon?, dar ?i pozi?ia pe care o are în Biserica Local?, pe care o împline?te cu vrednicie actualul mitropolit.

4. Dumnezeiasca Liturghie de hram în ziua praznicului

 

Punctul culminant al tuturor manifest?rilor din aceste zile a fost s?vâr?irea Dumnezeie?tii Liturghii în prezen?a a mii de pelerini. Deoarece este vorba despre un praznic pan-românesc, ea a fost transmis? de c?tre Televiziunea Na?ional? de Stat ?i de c?tre diferite posturi de radio. S?vâr?irea Dumnezeie?tii Liturghii a avut loc pe o estrad? special? în fa?a u?ilor centrale ale catedralei. Au co-liturghisit cca. dou?zeci de arhierei, mul?i preo?i ?i diaconi, iar un cor numeros a psalmodiat minunat în stil bizantin.
Pentru c? era imposibil ca întregul popor s? aib? un contact optic, în toat? pia?a catedralei au fost montate ecrane gigant, a?a încât credincio?ii prezen?i s? poat? s? vad? cele ce se s?vâr?eau, act ce demonstreaz? mul?imea de credincio?i ce a fost prezent?. Uimitor a fost c? Dumnezeiasca Liturghie a ?inut trei ore, de la 9 pân? la 12, ?i tot poporul a r?mas în picioare, nemi?cat ?i t?cut, cu mult timp înainte de începerea Dumnezeie?tii Liturghii ?i a participat cu evlavie pe toat? durata ei. ?i ceea ce a fost mai surprinz?tor: starea vremii a fost foarte dificil?, a fost foarte frig (3o C) ?i sufla un vânt rece.
A?a cum ?i alt?dat? constatasem, în România, în astfel de situa?ii, modul s?vâr?irii Dumnezeie?tii Liturghii este foarte fastuos, adic? arhiereii ?i diaconii se îmbrac? în ve?mintele lor în cl?direa Sfintei Mitropolii de lâng? catedral? ?i procesiunea se îndreapt? spre spa?iul s?vâr?irii Dumnezeie?tii Liturghii. Ierarhii merg prin mijlocul poporului, care le cere binecuvântarea. La fel se întâmpl? ?i dup? apolisul Dumnezeie?tii Liturghii. To?i credincio?ii prezen?i încearc? s? primeasc? binecuvântare, fie s?rutând mâinile arhiereilor, fie atingând ve?mintele lor, cu credin?a c? preotul a intrat în slava lui Dumnezeu ?i, prin urmare, ?i ei vor s? primeasc? o binecuvântare oarecare. La un moment dat a fost nevoie s? intervin? poli?ia, ca s? m? desprind? de cordonul pelerinilor care-mi cereau binecuvântare.
Mitropolitul Teofan mi-a cedat locul de onoare, ca s? conduc Dumnezeiasca Liturghie ?i s? vorbesc poporului în leg?tur? cu praznicul. Îmi preg?tisem o predic? potrivit?, dar în cele din urm?, v?zându-i pe oameni rugându-se ?i cu totul angaja?i, am preferat s?-mi schimb subiectul ?i s? vorbesc din inim?. Astfel, m-am referit în general la via?a celor doi sfin?i ?i, în special, la valoarea ?i mesajul teologic pe care-l transmit sfintele moa?te, r?spunzând la întrebarea de ce cre?tinii iubesc moa?tele sfin?ilor.

5. Omilie la Universitate despre P?rintele Ioannis Romanidis

P?rintele Ioannis Romanidis

În dup?-amiaza aceleia?i zile, adic? pe 14 octombrie, ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei programase s? cuvântez la universitate cu tema pe care am ales-o: „Teologia empiric? la P?rintele Ioannis Romanidis”. P?rintele Ioannis Romanidis este cunoscut în România, deoarece au fost traduse diferite c?r?i ale lui ?i deja au prezentat interes ?i se traduc cele dou? volume ale Dogmaticii Empirice, pe care le-am scris. În diferite puncte ale ora?ului au fost puse afi?e speciale, care anun?au evenimentul.
Omilia a avut loc în sala central? a Universit??ii ?i au fost prezen?i aproape to?i profesorii Facult??ii de Teologie, mul?i studen?i ?i mult? lume. Se umpluser? spa?iul amfiteatrului, balconul ?i un alt spa?iu unde se urm?rea omilia pe ni?te ecrane.

În omilie am prezentat punctele centrale ale înv???turii P?rin?ilor Bisericii, a?a cum le prezenta P?rintele Ioannis Romanidis ?i cum sunt men?ionate în Teologia Empiric?. În introducere am amintit c? teologia Bisericii este cea care este exprimat? de Hristos ?i de Sfin?i ?i este o experien??, conform cu defini?ia pe care o d? Sfântul Grigorie Teologul, c? teologii sunt cei care au ajuns la vederea dumnezeiasc?, dup? ce mai întâi s-au cercetat pe sine ?i ?i-au cur??it trupul sau pe scurt cei cur??i?i. În acela?i timp, exist? ?i teologia ca ?tiin??, cea care analizeaz? înv???tura P?rin?ilor, manuscrisele, istoria bisericeasc?, cultura, care s-a dezvoltat în Biseric? etc. Cea mai important? îns? este teologia ca experien??.
În continuare, am prezentat pe scurt un scurt rezumat biografic al P?rintelui Ioannis Romanidis; m-am referit la centrele unde a studiat teologia ca ?tiin??, la cum a cunoscut teologia ca experien?? ?i cum a dat m?rturisirea credin?ei sale pentru aceast? teologie empiric? vie în congrese, universit??i ?i oriunde se afla. În continuare, am prezentat elementele de baz? ale teologiei empirice, a?a cum o preda, c? Dumnezeu se descoper? sfin?ilor S?i, în Lumin? ?i este Lumina cea întreit str?lucitoare a unei Dumnezeiri, c? l-a creat pe om s? tr?iasc? în aceast? Lumin?, c? omul s-a îndep?rtat de Lumina lui Dumnezeu ?i s-a întunecat, c? profe?ii Vechiului Testament au ajuns la cunoa?terea lui Dumnezeu în Lumin?, dar nu puteau s? înving? moartea, c? Hristos a venit în lume s?-l înving? pe diavol, p?catul ?i moartea ?i s?-l readuc? pe om în aceast? stare luminoas?, c? în Biseric?, prin Sfintele Taine, trecem prin cur??ire la luminare ?i la îndumnezeire, cu scopul mai îndep?rtat, ca atunci când Se va ar?ta Hristos în Lumin? s? putem rezista Luminii ?i nu focului iadului ?i c? aceast? experien?? a comuniunii cu Lumina cea întreit str?lucitoare a unei Singure Dumnezeiri, sfin?ii au formulat-o în dogme ?i predania bisericeasc?, constituind a?a-numit? civiliza?ie romaic? etc.
Referatul a provocat interesul ascult?torilor ?i s-au formulat multe întreb?ri care au fost grupate de c?tre preotul profesor moderator în cinci grupe: în prima grup? au intrat cele referitoare la rela?iile dintre minte, inim? ?i logic?; în a doua despre cum se în?elege tr?irea crucii în via?a duhovniceasc?; în a treia – care este diferen?a dintre teologia P?rintelui Ioannis Romanidis ?i teologia P?rintelui Antonie Bloom ?i a P?rintelui John Meyendorff; în a patra despre cât de des trebuie s? ne împ?rt??im, iar în a cincia despre psihoterapia ortodox? în compara?ie cu psihoterapiile umaniste.
Referatul împreun? cu întreb?rile au ?inut circa trei ore, iar apoi, pre? de o or? întreag?, s-a format un rând, ca s? le semnez c?r?ile pe care le cump?raser?. A fost foarte emo?ionant? întreaga manifestare, deoarece ar?ta râvna lor pentru teologia Bisericii, cum aceast? teologie va fi tr?it? în via?a noastr? personal? ?i vom dobândi cunoa?terea lui Dumnezeu. Vorbesc adesea despre astfel de teme la fel de fel de ascult?tori, îns? mi-am dat seama c? acest auditoriu nu era unul obi?nuit ?i sim?eam energia ?i puterea cu care cei de fa?? m? urm?reau. În perioada sejurului meu la Ia?i am acordat interviuri la postul de radio al Mitropoliei ?i la posturile de radio de stat.

6. Întoarcerea la Bucure?ti

Marea surpriz? pe care am tr?it-o a fost c? la aeroportul din Bucure?ti, unde aveam s? a?tept?m vreme de dou? ore zborul de întoarcere la Atena, am întâlnit acolo persoane care fuseser? la Ia?i, care c?l?toriser? toat? noaptea, circa 6 ore, dup? sfâr?itul omiliei, ca s? ajung? la aeroportul din Bucure?ti ?i s?-?i ia r?mas-bun de la mine. A fost ceva nesperat. Dragostea oamenilor de multe ori te înrobe?te, dar te ?i smere?te. Mi s-a dat posibilitatea ca în spa?iul aeroportului, în afara paraclisului s? discut?m despre alte teme teologice ?i duhovnice?ti circa dou? ore.
M-am emo?ionat profund de dragostea oamenilor. Nu suntem vrednici s? slujim astfel de oameni binecuvânta?i ?i vom da seama în fa?a lui Dumnezeu de modul cum abord?m aceast? sete ?i dragoste a lor. Nu am cuvinte s?-I mul?umesc lui Dumnezeu pentru acest dar ?i îmi doresc s? r?spund acestui mare dar al lui Dumnezeu de a ne fi f?cut slujitori ai unui popor atât de binecuvântat.
În general, a fost o c?l?torie foarte binecuvântat?. Experien?a de a c?l?tori cu moa?tele unui sfânt este cutremur?toare. Moa?tele Sfântului Policarp au avut locul lor în avion, li s-a scos bilet pe numele lui ?i le-am avut lâng? noi. Dup? m?rturisirea comun?, în aeroportul din Bucure?ti, din Sfintele Moa?te a izvorât o puternic? bun?-mireasm?. De asemenea, a fost o experien?? special? faptul c? am cunoscut copii ?i roade duhovnice?ti ale Sfântului Isihast Paisie Velicikovski ?i ale P?rintelui Cleopa, care au tr?it în acele p?r?i ?i au sem?nat cuvântul teologiei ortodoxe ?i prin urmare au l?sat roade.
Îi sunt recunosc?tor lui Dumnezeu pentru darul pe care mi l-a f?cut ?i îi mul?umesc din inim? ÎPS Mitropolit Teofan al Moldovei, ales frate în Hristos, pentru bucuria pe care mi-a f?cut-o.

(traducere: Fr??ia Ortodox? Misionar? „Sfin?ii Trei Noi Ierarhi”)

Sursa: http://acvila30.wordpress.com

One thought on “IPS Hierotheos Vlachos despre pelerinajul facut la Iasi, la hramul Cuvioasei Parascheva (2011)

  1. impresionant ! , sunt mandra ca sunt romanca desi nu traiesc an romania . traiesc printre catolici dar sunt mandra de credinta mea ortodoxa .

Leave a Comment